Jump to content


Photo

Vacanta de vara - Singur de la Bucuresti la Bishkek

pamir iran turkmenistan kyrgystan uzbekistan tadjikistan georgia armenia turcia

  • Please log in to reply
63 replies to this topic

#41 Philip_HD

Philip_HD

    FTS

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,446 posts
  • Gender:Male
  • Location:Hell
  • Moto: 1200 / 535
  • Numar: FTS / 666
  • Club: Me, myself & I

Posted 13 April 2017 - 09:07 AM

Bravo stimabile! Mai baga. :alcy:



#42 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 20 April 2017 - 07:10 AM

Dimineata a venit in luptele dintre propria-mi renuntare si frigul napraznic facut de dominicanul de doua tone. A mancat toata seara si a pornit aerul conditionat pe frig. Si apoi a mancat si telecomanda. Cu o plomba mai putin din cauza clantanitului m-am ridicat la 7 si ceva din pat. Aveam micul dejun inclus. Oua ochiuri bineinteles. Sunt un om cu o misiune acum. Stiu ca de aici bancomatele se transforma in mobilier iar visa si mastercard in unelte ale inamicului. Desi sunt suparati complet pe americani, dolarul ramane baza oricarei tranzactii. Asa ca trebuie sa fac rost de cash american. Intreb omul de la hostel de un bancomat si de un loc de schimb valutar. Ma trimite la banca pe care o vazusesem si eu ieri si de acolo ma trimite la un magazin universal.
Adica scoti matale cash armean si mergi cu el la o cusca din asta de schimb de la un magazin. In stilul clasic armean, e iarasi teapa. Nu mai e cusca la magazinul asta de cativa ani. Ma invart aiurea vreo juma de ora dar resusesc pana la urma manevra la cel mai plictisit om in viata. Nu stiu daca e prea plictisit ca sa ma tapeasca pe fata sau e mai subtil ca ceilalti dar aici intervin narozia proprie si lipsa de inceredere in oamenii din tara asta. Eu tontoman mai de la tara nu am mai vazut de multa vreme bancnote de 100 de dolari. Si ultima data erau verzi, ca de aia le zice verzisori. Sa vezi ce colorate imi dadu asta... Daca mi-a tras teapa de 700 de dolari intru direct in istoria narozilor. Zic sa nu fac totusi scandal si ma duc la hostel si vanez nitel net. Se pare ca s-au colorat banii si pe la americani. Teapa mare nu mi-am luat. Nu stiu daca m-a facut la curs sau altele dar asta e ... nici nu mai conteaza.
DSCF0705.JPG
O iau din loc. Oprirea de azi e in localitatea Merghia. Stiu omule ca nu ai auzit de ea si nu cred ca vei mai auzi. Iti spun cinstit ca acest loc are o singura calitate, un singur rol in drumul meu. Este ultima localitate pana in vama iraniana. Mi-a zis Nea Caisa cu carnetul de pasaj ca dureaza cateva ore si ar fi bine sa fiu pe la 9 in vama. Asa ca mergem sa ne cazam langa. As fi dormit si pe pragul vamii ca sa fiu sigur ca va fi totul bine maine.
Ma tin dupa GoguGPS pana cand asta imi spune foarte frumos si linistit sa carmesc la stanga. Ba tu esti nebun ? Tu nu vezi ca e camp cat vezi cu ochii ? Te armenesti si tu, vrei sa ma faci ? Fac stanga, pe unde imi pare un drum pana imi face un nene semn sa ma duc inapoi ca am intrat in curtra lui. Ma intorc, ma duc si nici eu nu stiu ce mai caut. Bai gata! Uite, in fata e asfalt si pare ca la un moment dat ajung unde trebuie. Deci inainte sa fie si lasa-ma in pace tu nasparliu de GPS. A incercat el sa ma mai intoarca dar eu ca Batman o tin inainte. Si drumul se face chiar frumos. Incep sa merg spre un soi de munte sau deal. La un moment dat, ca printr-o curba vad niste semne de monument si lume buluc. Hai sa opresc daca tot ajunsei. Imi e si frica sa las motoreta, locul arata groaznic. Niste indivizi cu doua Lada din 1900 toamna stau cu muzica la maxim si mananca la umbra unui desis de langa drum. Langa drum dar cam pe mijlocul lui incat un pas m-a despartit sa am o cizma mirositoare a mancare armeana. Dincolo de toata mizeria, vad una din frumusetile tarii asteia. Incep sa banui o viata de fugiti in munti ale stramasilor armeni fugariti de turci de prin Anatolia. E o chilie a vreunui calugar dar la fel de bine ar putea fi punct de observatie ramas din veac. Un avanpost al unui cuib de vulturi. Si Doamne-i frumos si verde intr-o parte si pietros din ailalta. Ai impresia ca s-a aplicat strategia romaneasca de parjolire. Dar aici a facut-o inasasi natura. Deja vad batranul preot armean stand in chilia lui umila din varf de munte, scrutand departarle, asteptand vesnicia. Cand calatorul trece pe aici, ii da si ziua buna, dar de sub hainele cele saracaciaose scoate un cutit mic, ascutit in Iad de insusi Mefisto. Ii vad lucirea in soare cum se ridica, ii vad licarirea in ochi, secunda cea de groaza si coborarea mainii. Calatorul trece, dar punga de bani ramane taiata ca din intamplare in praful drumului si calugarul din vechiul turn da alarma mai departe despre venirea necunoscutului. Nici in vremea de acum nu se puteau ei dezminti. M-am intors la Mobret si l-am gasit asaltat de o turma de tiganiarzi si puradeii din dotare. Imi facura semn ca e ok de parca eu asteptam aprobarea lor in vreun fel. Marlani dar multi si pe teren propriu. M-am facut ca nu observ. Dupa ce au urcat toata turma de kinderi la pozat pe mobra nu puteau ramane mai prejos tatii. La astia a trebuit sa fiu atent sa nu se duca gramada cu mobretul. S-au carat relativ repede. Si dus am fost si eu
.DSCF0707.JPG
Sunt siiingur pe drum acum . Ataaat de siiingur. Dar unde e toata lumea chiar nu inteleg. Sigur am gresit pe undeva traseul. Or fi astia rupti in toate coatele dar nici asa drum prost nu se poate sa fie. Pregatire involuntara pentru Pamir Highway. Abia peste o luna aveam sa realizez ca de fapt cea mai enduro parte e chiar asta de langa iesirea din Europa. Bucata asta de Armenie. Inainte e rau drumul dar GogGPS zice ca peste doi kilometri dau iar de asfalt. Cica mai am vreo 50 de kilometri de facut dar tot el zice si vreo 3 ore . E complet nebun. Inapoi sunt 15 kilometri de drum prost si Dumnezeu cu mila ce o fi pe partea cealalta. Hai ca se poate.
Padure nebuna. Turbata si calma. De nepatruns si interminabila. Asa imi pare acum. Inapoi e prea mult si-nainte nu se mai termina. De dupa colt imi face cu ochiul Baubau sau poate doar am luat-o razna. Nu e nimic dupa colt. Nici macar drum. Numai crevase, urmele camioanelor ce-au fost pe cand nu se povestea . E o liniste ce ma omoara. La figurat dar mai ales la propriu. Sunt singurel printre copaci, vorba reclamei... dar acum nu am timp nici sa gandesc la ceva. Arat ca o suricata cocotata pe un magar albastru. Lupt sa captez orice sunet vine din jur speriat de aninale si mai ales de alea bipede doritoare de bani. Mai pe dreapta nitel, ei dreapta ... cine crezi tu ca poate scoate rotile din urmele de tractoare din padurile astea ? Bine, stanga... N-am, ca e vale. Atunci odihna ca si asa nu cazusem azi. Hopa sus Mitica. Brusc drumul se niveleaza putin dar incepe sa urce abrupt. Pana aici au putut sa mearga cu camioanele rusesti ? Mai baga o fisa.
2014_0104_065259_404.JPG
Hai ca mai e un kilometru pana la intersectie. Trebuie sa fie ceva bun acolo. 500 de metri , 100...siiiii ... intalnire de drumuri forestiere semnalata de GoguGPS de parca ar fi Place de la Concorde. Tot Gps zice ca mai e putin. Vreo 30 de km. Tot nu inteleg de ce zice si ca mai sunt doua ore si jumatate. Poate s-a tampit si atat. Vad si un om cu o masina de teren oprit sa ia apa de la un izvor. Opresc sa il intreb de drum si ma ajuta sa ridic mobra de pe jos. Pietrisul mamei sale de pietris... Omul nu pricepe nimic asa ca plec mai bou decat vaca ce-am venit. Doar privirea lui imi spune ca nu prea vede multi nebuni pe aici. Deci mai e un drum. Clar ... m-a facut pana si GoguGPS in tara asta. Si tu Brutus? Sunt siiingur iar. Dar in zare ce se vede ? Dau de un sat. In sensul ca il vad in zare peste rau. O fata morgana. Imi tremura sufletul. Corpul e prea obosit ca sa mai tremure. Incerc sa ma concentez si o fac atat de bine incat mai dau o data cu mobra de pamant. De data asta am o problema. M-as culca langa ea, la umbra ei. Nu mai vreau sa inaintez. Nu am putere sa o ridic. In zare vad o masina venind. Sper ca ma vor ajuta si primesc doar o mana de praf in dinti. Daca fluturam niste bani opreau oare ? Reusesc sa ridic mobra dupa ce dau cortul jos. Brevetez tehnica de ridicat mobretul ce avea sa imi devina atat de naturala curand. Constat ca semnalul de pe stanga va ramane o amintire in acest drum. Un ciob portocaliu facut in China pentru o motoreta japoneza adusa de un roman in Armenia. O urma de globalizare ramase in tarana. A avut dreptate nasparliul ala de GPS: 3 ore am facut. Ce incantare mai mare dupa atata munca poate sa fie decat sa vezi o bucata de asfalt oricat de peticita? Va spun eu ca niciuna. Aproape am reusit sa ajung in treapta a patra. Ma vedeam ajuns. Cu drumul gatat pe ziua asta. Aproape zic, pentru ca Armenia mai are asi in maneca padurilor. Santierul Cucu, nu e drum dar e de lucru. Se pravalise muntele din dreapta peste padurea din stanga si luase si asfaltul la plimbare. Nu lasau pe nimeni sa treaca dar vaznad motoretul li s-a facut mila. Cred ca vroiau doar sa ma nimereasca cu atelajul care dadea cu spatele si sa-mi ia calul. Dar am fost mai rapid si pot povesti in continuare. Evrika ! Ajung in maretul oras admirand in stanga o bucata de stanca precum un zid mare si rosu: de acolo incepe Iranul. Acolo iar se termina Europa.
DSCF0715.JPG
O voi parasi a doua oara in doua saptamani. Cu chiu si mai ales cu vai gasesc si minunatul hostel. In Romania i-ar fi zis camin de nefamilisti semidezafectat dar aici ii zice chiar hotel. Dusul e la capatul holului si parca as intra cu cizmele de cauciuc ca sa fiu sigur ca nu iau ceva boli. Patul pare curat, dar pun preventiv sacul de dormit peste. Intreb de internet. Imi promisesera ca au. Dupa putina agitatie cu wireless-ul ce nu merge, mi se ofera net de la telefonul proprietarului. Incercam sa schimbam vreo doua vorbe dar nu ne intelegem. Ma duc sa mananc in oras. Gasesc o forma trista de oras mic de provincie in curs de autodesfiintare. Trei case in paragina, un magazin general si unul de piese auto, doua blocuri ce iti inspira comunismul tarziu, comunismul scurs ca vopseaua de pe ele. Reusesc sa imi cumpar bec si avem un fel de semnalizare pe stanga. Gasesc si un restaturant. La parter sunt doua femei la o discutie intermenibaila. Imi permit sa le intrerup in engleza, in franceza, in romana si ne intelegem prin semne. Chelnerita blonda doar pe jumate de la ultima vopsire din timpul URSS-ului, cand probabil era si diva orasului, daca te iei dupa hainele mulate desi le are de acum douazeci de kilograme si atitudinea de primadona, imi intinde un meniu din care inteleg numai cuvantul magic: pizza. Decid sa nu risc altceva. Iau si un whisky, sau un fel de bautura cu aroma de whisky. Trebuie sa sterg intr-un fel ziua de azi, sa o fortez sa se mute in istore si oricum de maine intram in postul marelui Iran la bautura. Sunt indrumat sa urc la terasa, unde este un televizor cu videoclipuri de prin anii 90. In timp ce McHammer se agita pe ecran descopar un wireless si incep sa vorbesc acasa. Sunt obosit, in mijlocul unui loc uitat de vreme si de lume, incerc sa vorbesc in ultima seara inainte de a incerca sa intru in necunoscutul Iran. Ma simt mic si iar incerc sa ma teleportez acasa. Aflu ce se mai intampla pe la Bucuresti si apoi, cand incepusem sa imi incalzezsc putin sufletul se face liniste. Din aia neagra ca ecranul ce s-a inchis si apasatoare ca butoanele pe care le stresez. Nu mai am baterie. Raman cu gandurile in puncte de suspensie si cu sufletul ratacind prin padurea intermeninabila a disperararii.
Dimineata sunt primul in vama. Atat de devreme ca nici vama nu-i acolo. Ma rog, vamesii. Stau ca prostul cam o ora si jumate in vama armeana sa vina o tantica sa imi puna o stampila pe o hartie pe care o mai plimb pe la trei ghisee cu un final de la sine inteles pentru Armenia: mai vor bani. Au si un bancomat de la care scot 8000 de bani de-ai lor. Zisesera ca tre sa platesc 5000 si imi era foame. Dar te pui cu dansii ? Au fost draguti pana in ultimul moment. Cica trebuie sa platesc cinci mii, dar comisionul de plata e ... trei mii. Daca scoteam mai mult cred ca crestea si comisionul ... mama voastra de frumosi local ... sa va stea-n gat ba ! Scap de ei. Cel putin asa sper.
Ajung la primul soldat iranian care imi zambeste si imi spune "Welcome to Iran!". Imi da o stare de liniste nenea asta. Ajung la al doilea. Are o singura intrebare: "Carnet de passage ? " . N-am !
 
DSCF0715.JPG DSCF0712.JPG DSCF0711.JPG DSCF0707.JPG DSCF0706.JPG DSCF0705.JPG DSCF0701.JPG DSCF0700.JPG DSCF0696.JPG DSCF0679.JPG DSCF0687.JPG 2014_0104_065259_404.JPG 20160807_182515.jpg DSCF0689.JPG
   

» Post actualizat in 23 Apr 2017 07:11

Tu, cel ce iti treci privirea peste aceste randuri, rogu-te adauga un semn la sfarsit ca sa  fie o departajare intre povesti.



#43 ktor

ktor

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 142 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bacau
  • Moto: CBR F4
  • Numar: Ceva, alb cu albastru
  • Club: lub:ub:b

Posted 23 April 2017 - 12:30 PM

semn,



#44 Altair

Altair

    Expert

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 3,183 posts
  • Gender:Male
  • Location:moving
  • Moto: da
  • Numar: da
  • Club: Gentlemen Club

Posted 26 April 2017 - 12:47 AM

Fabulos! Felicitări! Forward!

De vanzare : Triumph Rocket 2006, Triumph  Rocket 2009, Triumph Daytona 675 2009, Benelli TreK 1130 2010


#45 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 27 April 2017 - 07:00 AM

Multumesc @ktor si @Altair
 
Tabriz, intrarea in IRAN
 
N-am carnetul de pasaj ca la noi e nesimtit de scump. Dar am vorbit cu Hussein al vostru. A zis ca se rezolva. Iranianul se uita la mine chioras. E cald dar transpiratia mea e rece. Zambeste calm. Imi vine sa il iau la palme cu tot calmul lui. Zice: " Tu vrei sa zici Aldi nu Hussein" . Exact Aldi ziceam daca asa vrei tu... Il suna, vine, trecem de doua posturi de control si nenea Aldi stia de mine si stie ce are de facut. Imi arata un scaun si imi spune sa ma relaxez ca va dura doua ore din momentul in care ii dau pasaportul. Are chef de mistouri cu mine.
Doar i l-am dat deja. Eu ca da el ca nu ... cand incepe sa il caute imi dau seama ca nici nu i l-am dat dar nici nu stiu unde e. Disperare crunta te simt langa mine. Deja creierul s-a topit in alternative si ma vad la stirile naroziei. Incep sa ma gandesc cum dau de ambasada. Pacea capatata acum 5 minute se transforma din nou in agonie. Linistea in cautare bezmetica. A doua oara pe ziua de azi nenea Aldi intruchipeaza salvarea. Vine cu haina mea cea lasata pe scaun. Nu umbla in ea dar a pipait-o si are impresia ca simte ceva. Si acolo este. L-am regasit. Mai am doar de stat 2 ore degeaba ca sa iasa hartiile. Atmosfera e relaxata. Aldi se invarte cu hartiile in timp ce colegul lui face conversatie. Vorbeste bine engleza si e dezinvolt. Mai gasim si un rus, mai stampilam si pasapoartele si nici nu imi dau seama cand trece vremea.
Am pasit in tara ascunsa. In tara unde m-a pus tata sa promit ca nu intru. Da tata, te-am mintit ... aveam viza deja luata. Despre tara asta jurnalele noastre iti apun ca trebuie sa fi cel putin nebun sa mergi. Ca fiecare om scoate hangerul la fie ce pas, ca insusi diavolul te primeste la granita, intr-un cuvant: horror. Oamenii din vama nu mi-au lasat insa impresia asta. Dar sigur ei sunt instruiti sa lase calatorul sa intre ca sa nu mai aiba scapare. De altfel tot din auzite la stiri iti verifica sarsanalele in cautare de material incriminator mai rau ca romanii comorile dacice. In vama asta doar eu singur mi-am intins tot calabalacul prin parcare cautand pasaportul. Acu' daca stau sa ma gandesc ... si asta a fost tertip sa ma verifice fara sa stiu si sa ma ia ostatic in vreo moscheie. Opresc la prima benzinarie pe stanga. Ca aia de pe dreapta e abandonata. Sunt multi oameni. Dar stau. Cred ca ma asteapta cu rapirea. Pretextul: nu e curent si vine peste o ora. Nu mai am gaz pana la urmatorul peco asa ca le fac jocul. Bine ma ! Stau si eu o ora daca ziceti voi. Se pare ca ma invat cu statul asta. Ma asez pe marginea de beton a pompei si picot. Sunt 10 oameni. Fiecare diferit in felul sau, asa ca primesc banane, ceai, biscuiti si o invitatoe de a lua masa de pranz cu lucratorii ce profitau de lipsa de curent. Sa vezi chestie. Sa vezi ca oamenii astia nu sunt naspa cum zic jurnalele ci buni cum zic alti calatori. Nu luceste nici un hanger si ospitalitatea le da pe dinafara. Dar poate si asta e un tertip, poate e ceva in mancare si ma drogheaza. Imi e totusi foame si eu nu am nimic in desagi. Mananc biscuiti si banana si nu am nimic ... aha, deci mai incolo ma luati ostatic ? Deodata ma simt luminat ! Venise curentul. Sa vezi atunci manevre de mutat batrane masini locale ca sa ma lase primul ca am drum lung. Sa traiti o mie de ani oameni ! Am plecat !
DSCF0716.JPG DSCF0720.JPG DSCF0722.JPG DSCF0734.JPG DSCF0730.JPG DSCF0728.JPG DSCF0742.JPG DSCF0726.JPG
Drumul nu e lung dar e dintr-o alta lume venit. Pardon, eu sunt ala venit. El e dintotdeauna. Aici incep sa intru in desert. Incep sa ma apropii de nisip. Am coborat din munti spre eternul nisip. Inca vad verde in fata ochilor, dar numai aporape si numai in anumite bucati. E socant si fascinant. In acelasi timp imi pare un deal dar imi pare o piatra afundata. Un prea mare stapan a aruncat dupa straini nepoftiti si de atunci a tot crescut pana ce acum un munte pare. Si ai impresia ca totul e aproape si usor de inteles si nu iti vei da seama calatorule cat de departe de a scarmana macar putin scoarta acestor locuri esti. Tu si camiloiul tau albastru sunteti niste neaveniti trecatori pe aici. Pe care poate ii rapim. In alte locuri am impresia ca vad gramada de nisip cernut de la poarta lui tata.  Aici e un deal rosiatic ce ma astept sa se transforme intr-o furtuna de nisip la orice pala de vant. Dar el e acolo si ramane de secole poate pentru ca asta-i piatra lui, asa sunt locurile astea. Incep sa banuiesc faptul ca ceea ce vad verde este cultivat pentru ca restul spatiului, cel lasat in grija lui Allah gazduieste numai un fel de iarba pitica si galbena. Pe aici fotosinteza s-a terminat. E numai arsura. Drumul e drept si bine asfaltat. Masinile par noi si totusi de cand lumea. Imi dau acelasi sentiment pe care l-ar fi avut un strain vazand Romania inainte de 90. Le zice Iran National si sunt o licenta cumparata de prin 60 cred.
Ajung in Tabriz. La cata liniste a fost pe drum ma asteptam ca aici sa gasesc trei masini pe strada ca in Cuba pana de curand. Daaaarrrr.... Iranul a facut legaturi de prietenie cu marele popor chinez si au descoperit motoretele chinezesti. Cata frunza, cata iarba... pardon, cat nisip pe duna. Sunt un furnicar agitat iar eu arat ca un magar printre oi si ma misc precum un mamut inconjurat de musculite. Nu vreau sa ii stresez dar nici nu-i vad cand apar si dispar. Prezente mai efemere decat secunda ma obosesc mai rau ca drumul de pana aici. Deci cum era cu statul ala la voi? In tara asta, din ce vazui pana acum, ori stai ori esti pus la curent (220v alternativ). Cand adrenalina mai are putin pana a-mi scoate sangele pe nas, am gasit si hotelul. De fapt, o strada aproape numai cu hoteluri. Zic sa merg totusi  la cel spre care m-am pornit. Il gasesc, are o intrare direct la  mezanin. Nici gand de vreun loc sa pun motoreta. Si strada e atat de agitata si nu imi da siguranta. Intreb pe receptioner si cica o sa am parcare si tot ce vreau. Hai sa vedem unde neica. Nu te-oi vedea urcand japoneza pe scarile astea ... si nici nu e vreo chinezarie din asta de-a voastra. Sau e locul cu rapirea, de nici nu il intereseaza de mobra mea ? incep sa ma ia gandurile, dar omul ma ia cu tot cu mobret si ma duce la vecinul dotat cu o curte dotata cu umbra. Au ei o intelegere si nu e nici o problema. Una rezolvata. Duc geanta in camera. Deja m-am specializat si la caratul asta. Am o papornita cu strictul necesar de nelasat pe motor. Ies la plimbare.
Cum sa descriu eu mai bine orasul asta ? Obor. Inchipuiti-va un Obor de un milion si jumatate de locuitori. Un furnicar printre tarabe. Nu poti sa faci nicaieri un pas sa nu vezi ceva de vanzare, expus direct pe caldaram. Si cu toate astea e o chestiune interesanta: fiecare strada are un specific. Pe una gasesti fructe in timp ce pe cea perpendiculara piese si service-uri de motorete chinezesti. Si oamenii astia, atat de dubiosi in jurnale, sunt al naibii de zambitori si de linistiti. Isi vad de treaba de parca nici nu ai fi. Foarte multe saluturi. Cand isi dau seama ca nu esti de-al locului primesti automat un "hello". Si apoi incep sa se imparta: nestiutor de engleza-hello si da din mana, putin stiitor- hello, de unde esti, bine ai venit in Iran si cam aici se termina engleza si stiitorii de engleza, de obicei oameni mai in varsta.  A mers un mosulica cu mine o statie de autobuz intreaga intrebandu-ma cate-n luna si-n stele. De la Ceausescu la ocupatia mea si ce ma aduce pe acolo. Stiu ca nu am vazut nimic din orasul asta dar ma intorc la hotel. Sunt frant de atata stat pe ziua de azi, dar mai ales sunt frant de emotii. Cum intru pe usa imi dau seama ca receptionerul s-a schimbat. Asta are pe undeva pe la 60 de ani, pare mai inalt si spre deosebire de majoritatea localnicilor are parul alb. Ma asteapta cu nerabdare.  Asta sigur vrea ceva, sigur e ala rau de la stiri. Bai Osama fara basma .... Si aud :"Nu mergem nicaieri, doar ne plimbam !". In ROMANA . Sunt buimacit total. Nici macar nu are accent. Nici nu vroia altceva. Vazuse pasaportul si a vrut sa imi spuna asta:"Nu mergem nicaieri, doar ne plimbam !". De cand o astepta sa psuna asta ? Nici macar celebrul "Ce (pauza opintita) faci ?" pe care il stiu toti bulgarii si turcii. Narodul si disperatul dupa casa din mine se activeaza si incep sa vorbesc limba mea materna. Zambeste si imi spune intr-o engleza la fel de curata ca romana ca acolo se opresc toate cunostiintele de romana ale sale. Dar si pe astea de unde le ai nene ? Scoate un album de fotografii de sub birou. In prima fotografie recunosc Ateneul si pe un barbat brunet si tanar dar cu trasaturile interlocutorului meu. Mai vad si manastirea Cozia si cazinoul din Constanta in urmatoarele. Apo Parisul si Londra. Si de bratul tanarului o domnisoara. Imi spune cu o inflexiune a vocii ce imi da mai degraba ideea melancoliei decat a tristetii: "Mariana", aratand spre domnisoara "Am iubit-o mult. Am vrut sa ma casatoresc cu ea. Ii luasem si inelul de logodna. Dar... asta e !" Stai nene, nu ma lasa cu ochii in soare, zi povestea pana la capat. Ce s-a intamplat ? de ce nu s-au unit popoarele ? "De la revolutia din'79 s-au inchis granitele. Sase ani m-am chinuit sa ajung la ea, sa aflu vreo veste, orice, dar nu s-a putut. Abia in '85 am ajuns din nou in Romania. Era deja maritata si avea si doi copii". Daca nu eram unde eram as fi baut o tuica numai ca sa ma resetez. Si i-as fi dat si lui una. Nu se  poate asa ceva. Cum intra politica incaltata cu bocancii militari peste vietile oamenilor, cum pot avea efect politicile statului asupra iubirii. Incerc sa imi inchipui cei sase ani de agonie si extazul din avionul de Bucuresti urmata de finalul zdrobit al povestii de iubire. Raman fara cuvinte si ma retrag.
Sunt in Iran si e tare fain ! Oamenii astia sunt intr-adevar altfel. Dar nu cum zice la stiri. Dimpotriva, ospitalitatea lor este ceva ce nu am mai vazut pana acum. Modul de a vorbi cu strainul este unul calm si lipsit de dorinta de a-i vinde ceva. Exista mai degraba curiozitatea legata de drumul facut , de unde venisi si unde te duci decat chestiunile pragmatico-materialiste gasite nu mai departe de vecinii armeni: iti vand ceva, cat costa motoreta si asa mai departe. Maine ajungem la capitala, la Teheran.
DSCF0746.JPG DSCF0749.JPG DSCF0761.JPG DSCF0778.JPG DSCF0782.JPG
 
 
Tu, cel ce iti treci privirea peste aceste randuri, rogu-te adauga un semn la sfarsit ca sa  fie o departajare intre povesti.
 
 
 
 


#46 Zasmoker

Zasmoker

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 37 posts
  • Gender:Not Telling
  • Location:Constanta
  • Interests:"The unconscious goal of evolution is immortality"

Posted 27 April 2017 - 10:21 AM

/me ridica o mana in aer. Frumos...



#47 textoru

textoru

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 225 posts
  • Gender:Male
  • Location:TM
  • Moto: F650GS DAKAR
  • Numar: de la 0 la infinit
  • Club: TM

Posted 27 April 2017 - 03:44 PM

Saptamana trecuta m-am intors din Iran si stiu ca ai dreptate. Sunt cei mai ospitalieri oameni pe care i-am vazut vreodata. Si nu vor sa-ti vinda nimic. Se opresc pe strada sa te intrebe cum te cheama, daca ai nevoie de ajutor,  cum te simti, daca iti place in Iran, ce crezi despre ei si apoi se ofera sa-ti da un ceai sau te invita la masa.  Este incredibil. Trebuie sa ma mai duc pe acolo. 

In ce priveste traficul, mi se pare ca sunt cei mai buni soferi si motociclisti din lume la felul cum se circula. Calatorii stiu de ce. :))



#48 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 28 April 2017 - 12:37 PM

@textoru : Sunt perfect de acord cu ce spui. In Iran singura problema a mea a fost faptul ca eu sunt un european ursuz ce nu e obisnuit cu atata bagare in seama dezinteresata. Cat despre trafic ... si acum ma intreb cum pot sa mearga asa si sa fie atenti si la a ma saluta pe mine trecatorul. Data viitoare as vrea sa stau minim 3-4 saptamani in Iran si nici asa nu sunt sigur ca am timp sa vad tot ce e de vazut. Singurul minus e lipsa berii cu alcool (ca fara gasesti toate marcile). Deci cand ai chef de o dezalcolizare interesanta IRAN e destinatia.



#49 textoru

textoru

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 225 posts
  • Gender:Male
  • Location:TM
  • Moto: F650GS DAKAR
  • Numar: de la 0 la infinit
  • Club: TM

Posted 28 April 2017 - 02:44 PM

Ai putea detalia (chiar si pe PM) cum ai rezolvat cu Carnetul. Cei de la ACR au niste preturi nesimtite de-a dreptul (650 euro emiterea si 5500 euro depozitul). Mi s-a facut rau nu alta. ADAC-ul il elibereaza la 300 euro, ca doar nemtii sunt mai saraci ca noi. 



#50 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 28 April 2017 - 03:44 PM

Eu am apelat la http://www.overlandtoiran.com/ si m-a costat 400 de euro.



#51 survey

survey

    Nou venit pe forum!

  • Membru
  • 14 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucharest
  • Interests:http://www.vianordkapp.com
  • Moto: Ducati Multistrada 1200 Enduro

Posted 15 May 2017 - 09:11 PM

Ma inclin!


s.


#52 guy_ana

guy_ana

    Jipifesu`

  • Super Membra
  • PipPip
  • 544 posts
  • Gender:Female
  • Location:Bucuresti
  • Interests:Orice nu am descoperit inca
  • Moto: BMW, KTM
  • Numar: B71GUY, B72GUY
  • Club: BktMW

Posted 22 June 2017 - 10:20 PM

Faina tura si faina naratiunea! Respect!
» Post actualizat in 22 Jun 2017 20:29
PS Stiu ca e greu sa postezi asa mult, dar ai lasat povestea exact cand devenea mai interesanta.....

#53 DeVazut_TM

DeVazut_TM

    Pentru ca motociclete

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 4,347 posts
  • Gender:Male
  • Location:TM
  • Moto: 3AJ

Posted 23 June 2017 - 11:34 AM

Superba povestea batranului de la receptie. 

Am trait o experienta, cumva, asemanatoare in Londra. 

Eram cu un coleg, dimineata, in drum spre lucru. Si am intrat intr-un magazin din asta mic, gen non stop, sa ne luam cartele/net. 

Cum vorbeam noi asa, ne-am trezit acompaniati in romana. Vanzatorul/proprietarul buticului fusese student la Bucuresti pe timpul lui Ceausescu. 

Bineinteles ca numai acolo ne-am baut cafea toata saptamana cat am lucrat in zona respectiva. 

 

 

"Nu mergem nicaieri, doar ne plimbam !"

Cat de faina replica si povestea din spatele ei.


Edited by DeVazut_TM, 23 June 2017 - 11:35 AM.


#54 Catalin.V

Catalin.V

    Nou venit pe forum!

  • Membru
  • 11 posts
  • Gender:Male
  • Location:Ramnicu Valcea
  • Moto: DL 650

Posted 25 June 2017 - 08:24 PM

Superba povestea ta ... am revazut si un vechi prieten ... ma bucur ca-i merge bine .

 

 

601771_627919397235337_438337700_n.jpg?o



#55 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 28 June 2017 - 08:25 PM

@survey    - multumesc

@guy_ana     - scuze pot gasi multe dar sper mai degraba sa gasesc resursele necesare sa continui. Multumesc !

@DeVazut_TM    - ai dreptate, romana o gasesti in cele mai neasteptate locuri. Multumesc !

@Catalin.V    - He He ! :) Era pe vremea cand nu era :) Era cumva chiar ziua in care am cumparat-o ?


» Post actualizat in 28 Jun 2017 19:13
  M-am trezit la 6, brusc si iremediabil. Nici nu mai stiu daca de frica de iesirea din orasul furnicar, bazar de 1.5 milioane de suflete sau de frica drumului ce mai are sa vina. Ori  poate e numai de la galagia Oborului iranian. Sunt in Iran si mai am atata drum ca nici nu stiu cum sa ma mai gandesc la el. De fapt azi e prima zi in care ma trezesc asa cum planuiam de acasa. E haos dar ma simt linistit. E un haos de care eu sunt distantat. E al lor si va ramane aici in timp ce eu imi incarc desagii si imi iau talpasita. Va ramane si batranul receptioner in visul cu frumoasa romanca si oamenii astia de pe strazi. Ramai sanatos Tabriz ca eu imi iau calabalacul si plec. Sper sa ne revedem. Ai grija sa nu te schimbi.
   Gasesc roibul nemiscat. Si-a gasit chiar o interlocutoare mica si cu ochi oblici si savureaza dimineata sub copac. Vrea o tava cu jaragai dar ii soptesc la ureche ca e deja cel mai cel printre chinezoaice si nu mai e cazul. Oricum o sa devenim noi insine un fel de jar incins si intins la drum. Ma mai chinuie si o raceala. Ca deh, asa sunt eu neom. Cum poate cineva sa raceasca pe aici ? Sunt 300 de grade pe drum! Nu am mai vazut un strop de ploaie din mezolitic. De acum doua tari ... Si eu racesc ? Fenomenal tovarasi !
   Sase sute de kilometri de autostrada nu par multi, dar peisagistica nu prea ajuta. E un desert continuu. Il privesc asiduu. Il privesc cu interes. Il privesc pentru prima data si de undeva am impresia ca ma priveste inapoi fata lui Morgan. E acolo. E vast. E definitia imensitatii. Ascunde mantia disperarii si ruinele multor nefericiti calatori ce nu i-au mai gasit capatul. Cu toate astea nu e ca ala de la televizor. Foarte rar se vad dune de nisip profilate curat. Desi nisipul este omniprezent nu este la fel de coagulat ca in Sahara si lasa chiar unele ierburi sa creasca. Daca desertul ala standard, african, saharian l-as vedea ca pe un corp ondulat, fin , proaspat epilat, aici avem corpul unei lucratoare la colhoz cu pielea fina ca un smirgher si epilata cu toporul.
34251707701_ee4bb37c09_k.jpg
Tot acum mai  descopar ceva: tragediile mari stau in lucrurile mici. Sa va dau un exemplu al nimcniciei lucrurilor si existentei ratate de catre acestea: castile au terminat bateriile si soarele inca nu a aparut ca lumea. M-au lasat si fara coloana sonoara pentru traversarea infinitului. Numai roibul mai zice din pistoane un cantec suav si monoton pentru calator. Induce la bagat scobitori in ochi. Dar nici asta nu am(scobitori ca ochi mai am inca). Numai nisipul mai adie usor. Vine, ma saluta, si pleaca. Si ia o farama din pavaza mea exterioara drept amintire a trecerii. In ritmul asta pana in Turkmenistan o sa arat ca adus de garla, cu haine siroind in urma-mi. As arata ca un nomad invechit in drumurile lumii. M-am gandit chiar si sa pun stratul de la MetricMotion care sigur m-ar fi aparat de vantul puternic "Made in Iran" si totusi m-as fi copt la foc mic si uscat ca asta scoate si transpiratia. Sauna uscata la purtator. E buna haina asta, dar nu il face mereu pe om. E foarte bun mnealui dar nu pe aici. Nici nu stiu ce ar fi trebuit sa iau ca sa fiu eficient. Probabil o masina. Dar atunci ar fi fost ca si cum m-as fi miscat in televizor.... Nu  le poti avea pe toate odata. Dar acum am ce am si sunt inca multumit. Plictisit ingrozitor dar multumit. Si mai ales mirat. Expresia asta mi-a ramas de cand am intrat in desert. Zarea ma cheama. Ii simt chemarea si piciorul imi tremura. Deja visul ma face mare. Ma vad imens ca un zeu calare pe un leu albastru . Simt cum pot zbura si ma roade sederea. Sunt eu acelasi de zi cu zi dar azi ma mananca palma dreapta si nu vreau sa dau nimic. Vreau numai sa iau amintiri. Sa le smulg efemerului si sa le duc cu mine in viitorul meu. Azi, acum, in secunda asta roibul prinde viata si din strafundurile fiarelor se naste flacara cilindrului, impinge puterea Divinului si drumul se asterne in fata lung, drept, naucitor  si liber.
 
Azi e zi de mers si cam atat. Nu am nici un alt obiectiv decat a ajunge din A in Teheran. Nici macar nu am nevoie de ceva. Numai de cate o benzinarie pentru 'mnealui, roibul. Asta devine dealtfel si atractia zilei. Evenimentul.  Iau contact cu localnicul normal, obosit de drum si toropit de caldura. De fapt toropit sunt eu ca ei sunt obisnuti.  Si opresc la o benzinarie. Sunt trei Dorei si un sef mustacios. Baga benzina si dau roata motoretei cu randul. Nu vor sa deranjeze dar sunt curiosi. Mustaciosul isi dovedeste suprematia. Desi niciunul nu vorbeste engleza ma face sa inteleg ca vrea sa urce pe motor. Bine neica. Sui-te! Nu o face pana nu studiaza temeinic metoda si mai ales pana cand Dorel numarul 2 nu ii aduce telefonul sa ramana omul cu o amintire.
35443494431_8e4e8a348f_k.jpg
A doua oprire are dotare de varf. Un fel de supermarket/piata cu de toate si moscheie. Cumpar 2 fructe ca mai multe s-ar face tuica si aici se lasa cu temnita.nu se faca tuica pt ca e interzisa. Sunt oprit cu semne de proprietarul de magazin ce im intinde furtunul cu apa. Asa civilizatie nu am mai vazut nene ... sa nu ma lase sa mananc nespalat.... nu ma aspteptam. Darrrr. .. nu asta era dorinta. Imi face semn sa spal motoretul ca sa se racoreasca. Pe caldura asta ? Pocneste inima-n el nene de raman sa car desagi in spinare prin desertul matale...  multumim frumos dar nu acum.
Cu chiu, cu vai si mai ales cu aplatizarea posteriorului am ajuns cam la 65 de km de oras. A inceput o zona semi-locuita, semi-industriala. Cred ca se va termina in curand ca doar tre sa inceapa marele oras. Muicaaa incepuse deja. Asta e mare.  E enorm. Si mai ales e agitat. Si Doamne (sau Alah ) cat e de agitat. Obosesc numai acum la gandul chinului de pe drum.
In general drumul a fost drept, deci fara de treaba pentru GPS-Imparat. Dar la singura curba la dreapta pe care ar fi trebuit sa o anunte, a decis ca s-a incalzit si nu mai vrea. M-am oprit si l-am descantat. Ce ii poti face ? El si numai el a putut decide ca nu am mers destul si as putea sa mai sorb o gura de trafic de pe aici. Asa ca am mai balotat vreo 5 km de trafic de Teheran la ora de varf(de fapt cred ca astia stau tot timpul pe strada ...mereu pare ora de varf)
Traficul e dement, v-am mai zis ? Semafoarele au rol numai de a opri masinile nu si pietonii. Prioritatile de orice fel se anuleaza din principiu si in general motoretele si pietonii sunt peste tot. Ca pieton, singura diferenta e ca atunci cand ai rosu te feresti mai cu spor. Am incercat sa fiu si corect. Cand ma plimbam am incercat sa astept la trecerea de pietoni sa se mai opreasca masinile sa trec si eu. S-au oprit trei. Dar nu ca sa trec ci ca sa intrebe daca vreau sa ma duca undeva. Recunosc nu fara o urma de rusine ca la primele traversari m-am ascuns dupa femei. Nu sunt mandru dar a mers. Dupa o zi poti deveni expert totusi in traversari anapoda.
Maine e zi de sedere dar mai ales e zi de pauza. Si nu orice fel de pauza . E pauza de limbi straine. Voi auzi din nou romana. Le-am scris celor de la ambasada si mi-au raspuns ca ma asteapta. I-am sunat in seara asta dar deja plecasera. Mi-a raspuns cineva care mi-a zis sa revin maine. Mi-a zis in romana si zau ca a fost bine. Maine ajung in oaza romaneasca din Teheran.
33572387393_1cb13ab352_k.jpg 34251656881_6e4a3f6d38_k.jpg 33540722474_ce74077189_k.jpg 34341368136_25cb7b2b91_k.jpg 34341364496_5c10008f18_k.jpg 34251705001_4b946b2cc7_k.jpg
 
De dimineata nu mai pot suna dar dau o fuga pe acolo. Cat de departe poate fi ? Ma uit pe harta si imi pare chiar aproape de fosta ambasada americana. Doi iepuri dintr-o singura cartela de metrou. Cobor la metrou. In tara asta atat de speciala, la subteran nu ai voie sa faci poze pentru ca e obiectiv militar... si au vagoane speciale pentru femei si daca te iei dupa zvonuri circula balauri prin tuneluri ce te iau in spinare si te duc din statie in staie in sunet de muezin citand coranul si cand iesi de acolo ai un brau de dinamita de jur imprejur. Si realitatea iar bate fictiunea. Bate si multe realitati de prin marile orase pe care le-am mai vazut eu. E curat, e liniste si nimeni si nimic nu te-ar deranja. Treaba cu vagoanele pentru femei o inteleg eu cam asa : daca esti femeie singura te duci matale la primele doua vagoane ca se stie ca barbatii"e porci" si esti mai in siguranta acolo. Daca esti cu un barbat, chiar si numai un amic mergi unde vrei. Si am vazut treaba asta in drum spre ambasada noastra.   Aici nu eram anuntat si prin urmare programat. Sau ma rog, cred ca ma anuntasem aseara portarului, centralistului din Romania ca aici nu auzise nimeni de mine. Asa ca am stat eu nitel pe la poarta sa vada daca pot fi primit. Imi luasera pasaportul inauntru la intrebari ca altfel ma lipseam dupa cinci minute de stat model  vitel la poarta lor.  Apoi verificat cu detector de metale de ziceai ca intru la FBI si am stat de vorba cu cineva ce banuiesc ca era consul vreo 5 minute printre niste zabrele. Omul fiind foarte amabil si ... diplomatic. Dar de boala si de mine nici cu antibiotice nu scapi. M-am intors la ei si deja am simtit exasperarea prin interfon. Nu ne-am mai vazut . Doar mi-am recuperat sapca din curtea in care am stat mai multa vreme decat in ambasada. Si da si lupta si cauta ambasada americana. Si pe stanga si pe dreapta si poate inainte sau poate am trecut? Nu mai inteleg nimic. Intreb. Si sunt lamurit instant. E cam in partea ailalta a orasului ca nu inteleg nimic din slovele de pe aici . Nici macar cand sunt traduse. Nu-i nimic, mai vedem o data metroul.
 
Cladirea asta de a fost a americanilor nu e mare lucru. Si de vizitat poti vedea doar gardul. Dar povestea din trecutul locurilor transpira prin beton. Sunt unii din putinii pereti ce vorbesc, ce isi spun istoriile.. Prin '79 baietii astia veseli s-au suparat pe americani. Dar rau de tot s-au suparat. Si au declansat ceea ce va ramane in istorie ca cea mai lunga luare de ostatici din lume: 444 de zile. In perioada asta 52 de angajati ai ambasadei au fost tinuti de catre sustinatorii ayatolahului Komeini. Acum cladirea este centru de antrenament pentru cei mai revolutionari dintre fiii revolutiei si numai gardurile mai spun povesti. Si din toate desenele alea de pe garduri socheaza modul in care simbolurile americane sunt reinterpretate, cum doamna cu faclia (care oricum stim ca-i frantuzoaica emigrata) are chipul mortii.
 
33540720844_c50e2a7c83_k.jpg 34341353606_c66494ef39_k.jpg 34251692631_07d72ef94a_k.jpg
 
Teheranul asta e asa, nu stiu cum. Nici nu stiu cu ce sa incep sa iti povestesc prietene! Poate cu oamenii atat de binevoitori, dar de iranieni ti-am mai zis. Poate cu amestecul de cladiri? Influenta capatata din toate partile ? Cladiri patratoase rusesti langa moschei cu acoperisul rotund acoperit cu mozaic facut de Sisifi batrani langa parcuri si langa insiruiri de magazine. Poate despre bazarul cu nebunia sa ? Locul acesta care atrage ca un magnet dar care iti da un sentiment de teama de a intra in multimea de oameni si a nu mai gasi inapoi calea spre lumina. Vin si se duc intr-o viteza si cu o precizie ametitoare. Le fac o poza peste capete ca inauntru nu am curaj sa ma arunc. Nu stiu sa inot.Baile de oameni sunt specialitatea unui fost presedinte pe la noi, nu e pentru oricine treaba ast. Poate despre traficul infernal pentru europeanul de rand si atat de natural pentru ei. Poate despre partile istorice in care monumentalitatea unor castele este inlocuita la Golestan de o arta a detaliului iar aurul omniprezent la curtile europene este inlocuit de simple oglinzi ce creaza starea mareata si lemnul de abanos sau cine stie ce raritati aduse din tarile cucerite e inlocuit aici , la curtea Assasinilor de marmura. M-am vazut in oglinzile de 150 de ani ale acestui palat mai bine ca niciodata in viata. Daca nu esti atent te poate lua durerea de cap de la atata lucire. Nu cred ca am vazut prea mult aur, semn ca valorile lor sunt altele.  Poate, prietene, vrei sa vezi cum arata comertul si cum arata bursa in trecut. Atunci ar trebui sa vezi bursa valutei dusmanului. E o adunare si o gramada dezorganizata pentru un venetic. Ma invart fascinat jumatate de ora cu ochii la spectacol ba chiar imi iau si de mancare sa nu obosesc privind. In primul rand trebuie mentionat ca sunt cel putin doua nuclee. Case de licitatie cum ar veni. Mai degraba streasini le-as zice eu pt ca ascunsi la umbra cate unei cladiri, cocotati pe cine stie ce margine mai larga sa le permita agitatia sunt cate 3-4 dirijori. Unul striga valorile stabilite intai si ceilalti doi sub forma de mana stanga si dreapta aduna informatiile si mai stiu eu ce. Jos o adunare de vreo 40 de oameni se agita cu o miscare exact browniana schimband chiar si streasina. Cred ca astia au defapt un numar fix de dolari pe care ii tot muta. Pe dreapta e un nene. Isi trage sufletul istovit de lupta. Isi numara multumit teancul de prada. Il intreb care e treaba si raspunde in engleza dar ma si avertizeaza ca trebuie sa imi inchid geanta aparatului. Sa nu cada ca nu isi face probleme de hoti. Plec mai departe si mai bifez Aiazid tower. Un turn facut cu un scop ce mie imi scapa intr-o zona de autogara. Dar o autogara imensa.. Un smog invaluie maretii munti din spate si totul este cufundat intr-o mare de claxoane si motoare si motorete.
 
  34224012382_1753b4734d_k.jpg 33572338113_681d856343_k.jpg 34341329806_1c2069d6d0_k.jpg
 
Nu prietene! Nimic din toate astea nu poate soca mai tare decat ea. Faptura de langa barbat. Femeia ! Ma nene, astia au incercat multe si au pedepsit femeile in multe feluri pe aici. Daca ar putea le-ar imbraca in prelata masinii. Dar femeia asta a lor ar putea sa faca intr-un fel incat si trista prelata sa fie eleganta. Am vazut mult mai multe "ninjace" (varianta de val in care se vad numai ochii) la Bruxelles decat aici. Si in atatia ani de cand trebuie sa poarte valul iraniencele au ajuns la o tehnica ce le sporeste intr-un fel frumuaetea. A devenit un accesoriu ce nu permite vantului sa deranjeze parul. Probabil imi voi atrage antipatia multor europence cand spun aceste lucruri dar femeia iraniana are eleganta in sange. Bunul gust e o calitate intrinseca a sa.
 
33540696494_b134e0e2cb_k.jpg 33540683874_69ab6311dc_k.jpg
 
Ma intorc in oaza de europenism calatoricesc . Hostelul 7zile . Locul asta desi intr-o tara teoretic neprimitoare turistic este un furnicar continuu. La orice ora din zi si din noapte aici usa se deschide si intra cate unul cu cate un ruxac mai mare decat el insusi. De fapt cladirea e formata din 2 camere cu baie la parter, unde sunt cazati masculii si probabil acelasi lucru la etaj pentru doamne. Plus o curte cu o masa lunga si un colt acoperit pentru patul hostelierului din tura. Din cauza impartirii asteia sotul si sotia sunt separati pe perioada sederii. O alta trasatura interesanta e ca femeile stau in curte cu capul descoperit si isi iau baticul precum un lord englez bastonul in ultima secunda inainte de a iesi pe usa. Aici o itaianca cu aspect de englezoiaca, pe la 35 ani declarati de ea si 50 banuiti de mine se cearta cu hostelierul. Motivul e supararea celui din urma ca europencele nu fac mai devreme copii si asteapta cariera. Spune ca a stat in Suedia cativa ani si a observat cu proprii ochi. Iranianul e calm si vorbeste. Italianca e calma si vorbeste. Iranianul vorbeste calm. Itaianca asculta si bate fin din picior. Iranianul continua sa fie calm. Italiaca imi sopteste ca daca era pe teritoriul ei conversatia, pana acum i-ar fi scos deja ochii, la propriu. Discutia e intrerupta de un nene la poarta. Vorbeste ceva cu iranianul si acesta imi spune ca e vecinul care se ofera sa gazduiasca fara nici un cost roibul la el in curte. Ii e frica, dar nu de hoti. Ii e frica de el insusi. Casa lui e ultima de pe ulita si ii e frica sa nu atinga roibul cand scoate masina. Ti-am zis ca oamenii astia sunt intr-un mare fel ?
 
33540695654_92cd0caf16_k.jpg 33540701524_15b57b409f_k.jpg 33572336333_454f7b65ec_k.jpg 34251654691_3acb2b0f6a_h.jpg 34224024932_f54cf7b14d_k.jpg 34251709301_79ca30a0f6_k.jpg 34251670831_d5b0e6a784_k.jpg 34251673971_fa8891f286_k.jpg 33572335403_13183f62c0_k.jpg
 
Tu, cel ce iti treci privirea peste aceste randuri, rogu-te adauga un semn la sfarsit ca sa  fie o departajare intre povesti.


#56 kappy666

kappy666

    Avansat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 774 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Onda
  • Numar: 666

Posted 29 June 2017 - 01:15 AM

nu i frumos sa lasi lucrurile neterminate...se facu anu si povestea nu i gata. asteptam cuminti :)


 


#57 hondacbr1000rr

hondacbr1000rr

    Nou venit pe forum!

  • Membru
  • 15 posts
  • Gender:Male
  • Location:Katowice
  • Interests:Nature, philosophy, reading, travelling, computers, astronomy, natural sciences, fitness, swimming - MOTORCYCLES!!!
  • Moto: VFR 800 Interceptor 2002
  • Numar: Pending
  • Club: Weirdos INC

Posted 20 July 2017 - 07:08 PM

Salut si felicitari ptr curaj si vointa. Sper ca ai gasit ce cautai.
Dragos

#58 moleck2002

moleck2002

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: Suzuki VStrom
  • Club: -

Posted 22 July 2017 - 07:09 AM

@kapppy666 - scuze pot o gasi o mie dar nu e cazul. Sper sa maresc ritmul

@hondacbr1000rr - multumesc. Nu am cautat nimic dar am gasit un dor de duca nebun

 

[Spre Pamir de unul singur ep 11] E cu Q si e inainte de Turkmenistan pe dreapta

 

35273077532_c0c9e853f2_h.jpg

E un du-te-vino continu in camera de hostel si asa suprapopulata de sforaitori. Asta cred ca face parte din metodele de schinguire a inamicului aplicate de jihadisti si altii ca ei. Dar aici suntem numai straini de locurile astea. Si atunci raman doua variante: ori au boxe bine ascunse cu sforaituri subversive ori ne lucram intre noi. Ar mai fi o varianta care are legatura de prostia si lipsa de somn si alte chestiuni dar nu va fi mentionata aici pentru ca eu sunt Perfectul, atat simplu cat si compus.  Nici nu am nevoie de ceas. Din ora in ora alti si alti turisti vin si pleaca spre diverse destinatii. Trebuie numai sa numar de cate ori m-am trezit si se face dimineata. Numai numar oi ca sa adorm ci oameni ca sa ma trezesc. Am senzatia ca agitatia este de fapt in genetica iraniana si se propaga de pe strada in bazar si din bazar in hostel. Sau ordinea e alta ? Nu conteaza. Nu numai ca m-am trezit la 5  dar am si luat-o din loc. Trebuie evitat traficul cu orice pret.  E criminal sa incerci sa te strecori cu ditai magarul printre oitele chinezesti cu suflet de claxon. Toti par sa vrea ceva si cand reusesti sa fi atent realizezi ca vor numai sa fie draguti, sa salute, sa iti ureze bun venit.

 

Dar prin tot haosul asta incerc sa imi fac drum. Am iesit de pe ulita hostelului si am realizat ca ceva nu e bine. Aha, te-am prins vrajitoare antentatoare! Ti-am gasit bomba cu ceas prin care vrei sa ma faci sa raman pe aici . Te-am prins la timp. Ce mai conteaza ca era sa ma autosabotez? Ce mai conteaza ca o combinatie de prostie cu alta combinatie de prostie au dus aici ? Ce s-a intamplat ? Pai sa ve zic.  Am facut acasa o pseudogeanta in care tin numai sprayurile pentru lant.  Am facut-o bine dar am prins-o prost. Cu un soricel din acela de plastic. Apoi a venit un alt "destept", mai mare decat mine si a zis ca nu e bine. A pus un soricel mai mare. Ghici ce ? S-a dus si ala si geanta se ingramadea sa distruga cauciucul. Facuse deja un canal intre calea de rulare si laterala. M-a lucram incet dar temeinic. I-am schimbat locul si a ajuns pe post de pasager langa cort. Am scapat si de data asta. Rasuflu usurat. Pe de alta parte aparatoarea minunata de la lant, cand a decis sa iasa la plimbare a razuit si ea din cauciuc. Cam prin aceleasi locuri de aveai impresia ca s-au vorbit sau poate erau chiar puse de cineva sa faca asa ceva.  Dar aici imi pare ca a avut castig mai mult de cauza cauciucul. Sper de la aceste 2 nimicuri sa nu se agraveze. In Iran cel putin ar fi chiar ciudat de rezolvat pt ca nu exista motocicleta peste 250 de cmc si prin urmare nici roti pentru magari carausi albastrii.

34597949094_227f038547_h.jpg

Sunt o vedeta v-am zis ? Normal ca sunt unicat in felul meu. Sunt atat de special ca nici mie nu imi vine sa cred. Toti vor sa faca poze cu maimuta asta de pe magar. La fiecare oprire am parte de un mic spectacol, incepe prin saluturi, eterna intrebare "de unde esti ? " si tot asa.  Intr-una din opriri beam apa cand vad cu coada ochiului trei copii. Pe la 10-12 ani fiecare. Vorbeau aprins intre ei dar clar privirile erau spre mine si gramada de fier albastra. Se impingeau unul pe altul si se inghionteau, se harjoneau si radeau dar le lipsea curajul. Intr-un final si-l aduna cea mai mica dintre ei si veni sa imi ceara sa faca o poza. Au acea atitudine de frica si nu imi dau seama daca sa ma simt foarte batran sau prea strain. Ar vrea sa vorbeasca dar eu sunt aterizat din alte lumi si limba comuna nu prea se gaseste intre noi. Totusi si-au luat inima in dinti si imi cer sa cam ies din cadru ca le stric poza. Doar roibul albastru e vedeta de data asta. La alta oprire m-am teleportat acasa. Ce au in comun desertul si Romania ? Oamenii. Sau animalele. Racadau reloaded. Racadau departe de Racadau. Oamenii sunt aceiasi peste tot si dorintele sunt cam la fel. Si astia vor cu orice pret sa hraneasca animale slobode, salbatice cum ar veni. Politistii la fel de agitati in incercarile de a inlatura oamenii si ursii. Pardon! Ursii aici sunt camile. Eu le vad prima data in viata in libertate, in elementul lor. Sunt intr-o gradina zoo in care eu sunt exponatul la care clefetitoarea camila (sau dromader mai degraba) se uita luuung la mine. Cu casca  pe cap cred ca arat tare ciudat pentru ea. O secunda am fost interesant dupa care si-a vazut de treaba dupa suratele desertului. S-au dus pe langa sosea ca o turma de oi de Pipera.35052764420_4c94da8443_h.jpg35310095081_493b3cac42_h.jpg35310094651_841735c006_h.jpg
De cand am intrat in iran, pe marginea drumului sunt vanzatori de struguĺri si felurite seminte. Dupa Racadau zic sa trec si prin dealurile Dobrogei si cumpar si eu. Sunt struguri de stafide si nu seamana deloc cu ce avem noi. Totusi imi aduc aminte de bunicul care reusea sa ne faca rost de asa ceva pe vremea lu'mpusctu'. Sa mai spun ca vanzatorul a vazut cum ma incurc cu banii si a zis ca e suficient (a renuntat cam la o treime din pret) ? Oricum in tara asta am renuntat si la un instinct de conservare si la alt simt de rusine si de cate ori a trebuit sa platesc ceva am scos toti banii din buzunar si i-am intins vanzatorului sa isi aleaga. La hostel, cu italianca si cu hostelierul facuse o mica lectie de denominare si am realizat ca e cam ca in .ro pana la denominare dar in piata tot cu rest imi da. Dar felul si firea oamenilor astia m-au facut sa las scutul de aparare crescut in atatia ani de lupta in pietele pline de romulani de pe la noi.

 

35310088161_4dc7978f29_h.jpg35400063016_e9584418c5_h.jpg35310087681_58895c0a15_h.jpg34597962064_864f090bd0_h.jpg   Apoi mi-am dat seama cam ce ar simti puiul in cuptor. Caldura vine de peste tot. Umbra este total inexistenta iar dupa ce am iesit din zona Khar Turan a inceput un vant cu adevarat turbat. Nu am mai patit niciodata asa ceva. Merg inclinat si ma doare fata din cauza puterii cu care imi impinge casca in obraz. Asta e cel mai mare terorist pe care l-am gasit prin Iran. Nu prea il intereseaza de sentimente si alte ornamente ci numai de sablare. Cred ca vrea sa mute desertul mai incolo fir de nisip dupa fir de nisip. Ba  ! Gata , n-auzi ! M-ai tampit, m-ai zapacit ! Gata, ajunge! Si s-a oprit. Sunt zeu si comand stihiile. Sunt stapanul vantului si il trimit la plimbare ! Sunt emirul nisipului si ii dau ordine dupa cum vreau ! Si atunci, fara anunt prealabil si fara nici un fel de prevestire se intoarse vantul, se uita la mine, isi rase in barba de asa narod si imi mai trase o palma de fu cat pe ce sa ma darame de pe drum. Bine ma, am inteles! Raman un nimic. Nu mai sunt nici emir si nici altele. Numai lasa-ma-n pace. Se mai uita o data la mine, i se facu mila si ma lasa.

Stiti cum rade Dumenzeu de oameni? Ii lasa sa isi faca planuri. Al meu continea Khar Turan. Cica unul din cele mai mari parcuri naturale din lume cu tot felul de chestii de vazut pe acolo. L-am intrebat pe hostelier si nici nu auzise de asa ceva. Am mai cautat prin cartile celor de prin hostel si se pare ca trebuie sa ai programare si tre sa stai cel putin 3 zile si trebuie sa ai ghid. Si aia si ailalta si am recalculat traseul. Am intrebat in stanga si in dreapta si mi s-a recomandat un oras.  Cica are vestigii si chestii bune de vazut. Asa sa fie atunci. Sa merg pana la Shahroud sa ma cazez vroiam. Dar o data ajuns gasesc un oras cel putin adormit, cu toate obloanele trase. Gasit, hotel, intrebat de pret, speriat complet. N-am mai auzit asemenea suma din Turcia. Cu marinimie mi-a zis omul ca imi da o camera de 3 paturi la pret de 2. Cred ca vede dublu omul asta. Neica nu vezi ca sunt singur ? Iau si mobra cu mine ? Oricum pretul e cat am platit pe 2 nopti la Teheran. Iesind din hotel ma lovi iar teroristul iranian care te pacaleste pana te trezesti cu bomba de gat. Deja m-am invatat cu asta.  Stia chiar bine engleza si mi-a aratat pe harta mea unde mai sunt inca doua locuri de cazare. M-am dus dar nu am gasit niciunul. De hotel vorbesc. Nu am gasit niciunul din cele doua. Asa ca fac ce fac de mult: ma-invart ca o gaina fara cap. Dau iar de individ ce zice "Hai ca merg eu cu tine". Si mergem si nu aveam sanse sa le gasesc nici cu mama nici cu tata lui GPS si nici macar daca imi arata cineva ca la narozii ai mai mari pt ca scria in limba lor peste tot si nici aspect de hotel nu au. La al doilea avea loc si imi arata camera. Jilava confort sporit. Nu am mai vazut camera asa de mica. Si baia la comun bineinteles. Pana sa intreb de programul de plimbare si mesele detinutilor mi se spune ca ar costa 3 dolari dar ca trebuie sa am aprobare de la politie ca sa stau in celula. Du-ta maaa ! I-am multumit binefacatorului care era total nefericit ca nu a putut sa ma ajute, am facut o poza si am plecat.  Adica nu am avut probleme cu politia pana acum si sa ma duc singur la ei sa ii intreb daca nu imi dau si mie niste belele ? Tot trecatorul a sugerat si dormitul in parc. In Iran e o practica foarte des intalnita intre localnici. In parcurile mai mari sunt amenajate zone de camping si tot poporul isi viziteaza astfel tara.  Am mai vazut un hotel mai scump decat primul si am reevaluat situatia: sa dau o gramada de bani pentru  a vizita un orasel adormit , un fel de Videle, ce nu promitea nimic sau nu mai bine mergem la urmatoarea destinatie, aproape de granita si maine trecem direct ? Cu alte cuvinte daca tot dam un ban macar sa scutim o zi pierduta inutil.

35310081551_6fc62f3676_h.jpg35273077132_8feec8b0a7_h.jpg35310084421_4fd5d1828b_h.jpg
Si asa am ajuns intr-un oras a carei denumire o uit intruna, dar daca va uitati pe harta e cu Q si e inainte de Turkmenistan pe dreapta. Drumul de la hotelul scump pana la orasul cu nume uitat a ridicat plictiseala aruncata de autostrada. In o suta de km am vazut atat dealuri incretite ca un caine chinezesc, dealuri (sau munti ...) rosii verzi si galbene. La carte trebuie sa dai pagini. Aici dupa fiecare deal, dupa fiecare curba am dat cricul jos pentru a mai face cate o poza.
Orasul de destinatie e un vacarm general cu care m-am obisnuit deja. Dar este mai curat parca decat Tabriz si mai putin agitat decat Teheran. Pe de alta parte, femeile par mai acoperite si in general in negru. Caut cazarea promisa de GPSImparat si dau peste un fel de camin de nefamilisti, dar curat. Hotelierul pare betiv batran care din 79 incoace pare sa fi baut numai spirt strecurat. Imi spune ca are si loc pentru mobra.  M-am lamurit cu camera. e ok. Hai sa cazam motoretul sa ma linistesc si eu. Il vad pe nene ca incuie hotelul si o ia pe trotuar iar eu cu roibul pe strada dupa el. Opresc juma de trafic dar nimeni nu e stresat. Intram pe un gang intr-o curte interioara si parchez. Imi iau bagajele si printr-un magazin ajungem iar la hotel. Constat ca in seara voi avea vedere la mobra in parcare. Constat de altfel ca toti cei care mai devreme dateau ocol, acum isi fac poze cu roibul albastru. Dar numai cei mai curajosi, mai hotarati pun o mana pe sa, in rest nu vor sa deranjeze nici un fir de praf. Unde sunt armenii de acu cateva zile sa ii invete si pe astia cum iese cadrul ala bun... Radem, glumim dar trebuie sa dau un semn acasa. La hotel nu au net si un apel e prea scump. Ies la plimbare si vad un magazin de electronice. Daca oamenii de p'aci au fost asa de buni pana acum de ce s-ar desminti? Am intrebat cum pot face sa am si eu putin internet. Si mi-au conectat telefonul la wireless-ul lor fara nici o problema sau cost. Am vorbit si am plecat. Dupa ce m-am mai invartit nitel, bineinteles ca am simtit nevoia sa mai aflu cate ceva. Asa ca am petrecut cateva minute pe post de caine la poarta magazinului de langa sa nu ma vada careva.

35439821135_2788368fab_h.jpg   35439820535_57114cecc5_h.jpg                     34597941794_18fcb78717_h.jpg                     35400056916_4c36c454e1_h.jpg   35273078632_6eccb428d5_h.jpg   34597944454_458e185c07_h.jpg      34597943094_e59c8939d3_h.jpg            35273077252_2a28a6537c_h.jpg

 

Tu, cel ce iti treci privirea peste aceste randuri, rogu-te adauga un semn la sfarsit ca sa  fie o departajare intre povesti.

 

 

Tu, cel ce iti treci privirea peste aceste randuri, rogu-te adauga un semn la sfarsit ca sa  fie o departajare intre povesti.


Edited by moleck2002, 22 July 2017 - 07:12 AM.


#59 Paca

Paca

    Expert

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 4,150 posts
  • Gender:Male
  • Location:BUcurESTI
  • Interests:Rock , pizd.a si cartofi prajiti
  • Moto: 0 roti
  • Numar: patrat
  • Club: Hater

Posted 22 July 2017 - 07:21 AM

:mexicanwave:


Don"t be a racist.....hate them all....


#60 Gabi M

Gabi M

    avoiding pain * seeking pleasure

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,324 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti S1
  • Interests:Come to Bazi Crew, we have beer !
  • Moto: Honda Hornet
  • Numar: B-xXx-XxX
  • Club: Bazi Crew™

Posted 22 July 2017 - 02:36 PM

vrem si continuarea :hug: ....  :10:


     XxXx on 20 Mar 2014 - 23:35, said:

 

Q: WTF este "tinutul secuiesc"?!

   

    ZzZz on 21 Mar 2014 - 00:22, said:

A:  Actiunea prin care un ungur secui tine un roman de penis poarta denumirea de "tinutul secuiesc". - epic answer   :crack:

 

# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #

 

"Ai bani mananci, n-ai bani nu ti-e foame"






Also tagged with one or more of these keywords: pamir, iran, turkmenistan, kyrgystan, uzbekistan, tadjikistan, georgia, armenia, turcia

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

DMCA.com Protection Status