Jump to content


Photo

Reconditionare Dnepr


  • Please log in to reply
139 replies to this topic

#21 Rocknroll

Rocknroll

    Avansat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 804 posts
  • Gender:Male
  • Location:Valu lui Traian Constanta
  • Interests:Iubesc un rock bun, imi place o motocicleta pe care sa mi-o permit financiar si intretinerea ei bineinteles si imi plac oamenii oameni.
  • Numar: VS 69 CAT
  • Club: SeaWolves

Posted 17 January 2009 - 05:48 PM

Salut. Bistritene, vremea lor a fost, este si va fi, atit timp cit vor fi oameni care nu au pretentii mari, care vor,pot si stiu sa le intretina. Ceea ce face Magic4ce acum este "o intretinere" mai de amploare. Daca face o "adunare" a banilor pompati in reconditionare+ suma cu care ar vinde-o chiar numai ptr. piese, se apropie de suma cu care se poate cumpara o motocicleta SH cu km. putini si in stare buna. Asta depinde si de pretentiile fiecaruia. Cine vrea comentarii sa deschida un topic si vom discuta acolo. Numai bine.

#22 Motojurnal

Motojurnal

    Bai... Care ai furat veverita!?

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Constanta
  • Numar: CT 98 ACS

Posted 19 January 2009 - 07:29 PM

Salut. Bistritene, vremea lor a fost, este si va fi, atit timp cit vor fi oameni care nu au pretentii mari, care vor,pot si stiu sa le intretina. Ceea ce face Magic4ce acum este "o intretinere" mai de amploare. Daca face o "adunare" a banilor pompati in reconditionare+ suma cu care ar vinde-o chiar numai ptr. piese, se apropie de suma cu care se poate cumpara o motocicleta SH cu km. putini si in stare buna. Asta depinde si de pretentiile fiecaruia. Cine vrea comentarii sa deschida un topic si vom discuta acolo. Numai bine.


nea victore de mult nu ma mai gandesc cati bani am bagat in fier ca n-are nici un rost.
unde e pasiune nu mai are rost nici un cuvant sau calcul matematic.
si stiu sigur ca multi bani o sa mai bag in nipru dar e o investitie profitabila pentru ca incepe sa faca parte din familie.

tata daca m-ar vinde acum pe piata neagra nu cred ca si-ar lua un bax de tigari dar ma iubeste asa ca nu se mai pune problema sumei investite in mine. si nu sunt nici cel mai frumos si nici cu km putini, plus ca sunt facut cu materiale proaste ce se duc repede si nu prea gasesc piese :crack: :crack: :P


azi am ridicat de la posta pistoanele si garniturile de chiulasa.

off-topic. tot azi am fost la eco cu nevasta-mea si mi-am vazut pt prima data copilul :lol: are 1.4 centimetri si o inimioara puternica


azi sunt foarte fericit.

Attached Thumbnails

  • hgghg.jpg

Edited by magic4ce, 19 January 2009 - 07:30 PM.

MOTOJURNAL

 

Accepta ce nu poti schimba si schimba ce nu poti accepta.
 
gypsiesoldschoolbikes

Nipra pe drum
Nipra în lucru
Bombiţa 2012


#23 mas oyama

mas oyama

    mas Oyama

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 2,354 posts
  • Gender:Male
  • Location:Oradea
  • Interests:de toate pentru toti
  • Numar: pe tabla cindva

Posted 20 January 2009 - 05:19 PM

cei cu porii aceea mari pe pistonul din dreapta imagini? sau zgarieturi,ce sunt? vezi sa nu fie de la turnare pori,gauri!
da cu pasla si pasta abraziva!

Edited by mas oyama, 20 January 2009 - 05:20 PM.


#24 Motojurnal

Motojurnal

    Bai... Care ai furat veverita!?

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Constanta
  • Numar: CT 98 ACS

Posted 20 January 2009 - 08:16 PM

cei cu porii aceea mari pe pistonul din dreapta imagini? sau zgarieturi,ce sunt? vezi sa nu fie de la turnare pori,gauri!
da cu pasla si pasta abraziva!


ce ochi ai maestre... :yikes: ... de soacra
sunt zgarieturi de la strung presupun pentru ca urmaresc o traectorie circulara.
o sa le netezesc cu smirghel si apoi o sa lustruiesc pistoanele pe pasla sa-ti faci freza-n ele... :yikes:

MOTOJURNAL

 

Accepta ce nu poti schimba si schimba ce nu poti accepta.
 
gypsiesoldschoolbikes

Nipra pe drum
Nipra în lucru
Bombiţa 2012


#25 Max Friz's R 32

Max Friz's R 32

    Pasionat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 720 posts
  • Location:Baia Mare
  • Moto: Ural 750

Posted 20 January 2009 - 09:14 PM

off-topic. tot azi am fost la eco cu nevasta-mea si mi-am vazut pt prima data copilul :yikes: are 1.4 centimetri si o inimioara puternica


azi sunt foarte fericit.

felictari pentru copilut, sa creasca si sa se nasca sanatos.

daca in 19.01.2009 http://www.mediafax....ml?4728;3770183 ai reusit sa fii fericit, nu mai are ce sa te afecteze tot anul :yikes:

(scuze de off-topic)

spor cu niprul.

#26 Motojurnal

Motojurnal

    Bai... Care ai furat veverita!?

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Constanta
  • Numar: CT 98 ACS

Posted 21 January 2009 - 03:43 AM

felictari pentru copilut, sa creasca si sa se nasca sanatos.

daca in 19.01.2009 http://www.mediafax....ml?4728;3770183 ai reusit sa fii fericit, nu mai are ce sa te afecteze tot anul :yikes:

(scuze de off-topic)

spor cu niprul.



:yikes: asta-i ... d-apai ce, noi suntem britanici ? :kiss:
multumesc

MOTOJURNAL

 

Accepta ce nu poti schimba si schimba ce nu poti accepta.
 
gypsiesoldschoolbikes

Nipra pe drum
Nipra în lucru
Bombiţa 2012


#27 dany_oldmoto

dany_oldmoto

    Avansat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,318 posts
  • Gender:Male
  • Location:suceava-siret
  • Numar: fara numar

Posted 21 January 2009 - 09:34 AM

cei cu porii aceea mari pe pistonul din dreapta imagini? sau zgarieturi,ce sunt? vezi sa nu fie de la turnare pori,gauri!
da cu pasla si pasta abraziva!


pistoul ala a fost oxidat oleaca,stau de ceva vreme pe la rus prin fiare....celalalt a fost protejat de vaselina.
greu de gasit pe cota o bombate,nu se mai fabrica demult asa ceva.

#28 boaska

boaska

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 255 posts
  • Gender:Male

Posted 21 January 2009 - 10:06 AM

oricum nu sunt bune pistoanele bombate la nipru
trage ff greu cu ele
ii mareste camera de ardere si ioc putere

#29 bach

bach

    Avansat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,305 posts
  • Gender:Male
  • Location:Timisoara
  • Moto: Yamaha Xvs 1100 Custom

Posted 21 January 2009 - 10:27 AM

din contra, cu pistoanele bombate micsorezi camera de arderea si cresti raportul de compresie astfel, deci motor comprimat, mai multa forta

Edited by bach, 21 January 2009 - 10:27 AM.


#30 Motojurnal

Motojurnal

    Bai... Care ai furat veverita!?

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Constanta
  • Numar: CT 98 ACS

Posted 21 January 2009 - 11:03 AM

din contra, cu pistoanele bombate micsorezi camera de arderea si cresti raportul de compresie astfel, deci motor comprimat, mai multa forta


iexact :yikes:
ma tem acum sa nu cumva sa loveasca supapele in piston. vedem la proba. normal nu ar trebui sa loveasca dar... andreea marin e minciuna pe langa fenomenul "surprize stupide cu nipra"

MOTOJURNAL

 

Accepta ce nu poti schimba si schimba ce nu poti accepta.
 
gypsiesoldschoolbikes

Nipra pe drum
Nipra în lucru
Bombiţa 2012


#31 dany_oldmoto

dany_oldmoto

    Avansat

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,318 posts
  • Gender:Male
  • Location:suceava-siret
  • Numar: fara numar

Posted 21 January 2009 - 01:36 PM

iexact :yikes:
ma tem acum sa nu cumva sa loveasca supapele in piston. vedem la proba. normal nu ar trebui sa loveasca dar... andreea marin e minciuna pe langa fenomenul "surprize stupide cu nipra"


stai linistit...ca nu esti singurul cu pistoane bombate :yikes: nu are cum sa loveasca in supape ca e distanta suficienta.
cind au plecat mt-urile la inceput din fabrica toate aveau pistoane bombate
daca era vorba de un simson mai ziceam si eu :blink: atunci era posibil sa bata.
bate doar in cazul in care un idiot a facut scaunele la supape si multe cacaturi prin chiuloasa puse :kiss: aiurea,am patit eu la un simson ceva de genul supape,piston (toate la gramada prin cilindru) :eek:

#32 Jorj

Jorj

    Cruise Missile

  • Super Membru
  • PipPip
  • 950 posts
  • Gender:Male
  • Location:Botosani & Roman
  • Moto: YZF600R
  • Numar: Vizibil
  • Club: Solo

Posted 21 January 2009 - 02:41 PM

Salut. Andrei, inainte de a monta pistoanele pune-le intr-o oala cu ulei de motor curat (fara pretentii, M40- M30) si fierbe-le pe aragaz cel putin jumatate de zi. Nu comentez calitatea lor, dar sa nu uitam ca si la rusi, ucraineni, basarabeni s-au unde sint facute a "suflat" acelasi vint de libertate prost inteleasa, ca si la noi de altfel, in care se practica "lasa bai ca merge si asa". O turnare normala a pistonului se face SUB PRESIUNE. Multe societati care produc pistoane nu dispun de aceasta instalatie si atunci folosesc metoda PRIN PROPRIA PRESIUNE a materialului turnat s-au mai bine zis ARTIZANAL. Intre cele doua metode de turnare ( sub presiune - artizanal) apare o DIFERENTA DE DENSITATE in materialul din piesa turnata. Ori aceasta diferenta de densitate face ca dilatarile pistonului in timpul functionarii sa fie, i-mi permit sa spun, citeodata total aiurea. De regula dupa prelucrarea primara a pistonului acesta este supus unui tratament termic, dupa tratament, prelucrarea finala. Foarte multi "producatori" de pistoane nu fac nici acest tratament. Noi oameni de buna credinta vindem si cumparam aceste pistoane in ideea de aface ceva bun ptr. motor si ne trezim cu "surprize-surprize", cum a patit Serjuro s-au Rat Jawa. Circotasii vor spune < ei fiertul pistoanelor in ulei e frecatul minecii la maieu". Nu este chiar asa. Cineva, pe vremurile mult birfite si-a proiectat si manufacturat propriul motor de cart. De la A la Z. La inceput, nu reusea sa faca jumatate de cursa cu cartul, ori cala motorul, ori crapau pistonele si citeodata si altele pe linga ele. A incercat cu "fiertul pistoanelor". Dupa asta situatia s-a imbunatatit, termina cursele, si uneori chiar in pozitii fruntase. Deci prin fierberea in ulei a pistoanelor, ceva a intervenit, a imbunatatit situatia. Nu sint tare in chimie, poate cineva ne va da un raspuns in privinta "minunii". Personal consider ca fierberea pistoanelor nu face rau, din contra poate face bine, de aceea sint adeptul ei. Acum, fiecare face, procedeaza cum crede el ca e mai bine. Numai bine.


Ce zici tu acolo este o metoda de calire a metalului care se foloseste de la inventarea uleiului de motor. Un procedeu mai putin pretentios era ca piesa ce trebuie calita sa fie inrosita la foc si racita prin scufundarea ei in ulei de motor. In acel moment atomii de carbon din ulei trec in compozitia metalului marind considerabil durabilitatea acestuia. La materiale la care aceasta calire brusca e riscanta (diferentele de temperatura bruste pot deasemenea sa genereze fisuri sau chiar craparea metalului), fiertul in ulei ore in sir pe aragaz e mai indicata, banuiesc.
You`ll be under my wheels!

#33 HondaSan

HondaSan

    Expert

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 2,302 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Moto: HONDA ST 1300 PAN-EUROPEAN
  • Numar: ???????
  • Club: AMR

Posted 21 January 2009 - 04:14 PM

Apropos de fiertul pieselor de motor in ulei,pe vremuri fierbeam lantul de la motor in seu de oaie.Citeva ore bune.Nu stiu ce fenomen fizic se intimpla dar lantul raminea unsuros mult mai multa vreme si uzura era mai mica.Bunu.

#34 cristi 57

cristi 57

    Expert

  • Super Membru
  • PipPipPip
  • 2,689 posts
  • Gender:Male
  • Location:Bucuresti
  • Numar: B 44 VXW

Posted 21 January 2009 - 04:20 PM

Simplu d-le bunu: praful se lipea de ulei, impreuna formand o pasta abraziva ce uza rapid lantul. Pe seu praful nu se prinde! La temperatura normala seul este solid, prin fierbera seului, se putea face ungerea lantului.

Edited by cristi 57, 21 January 2009 - 04:23 PM.

Daca vrei mai mult, citeste:   http://cristi57.blogspot.com


#35 Jorj

Jorj

    Cruise Missile

  • Super Membru
  • PipPip
  • 950 posts
  • Gender:Male
  • Location:Botosani & Roman
  • Moto: YZF600R
  • Numar: Vizibil
  • Club: Solo

Posted 21 January 2009 - 05:14 PM

Simplu d-le bunu: praful se lipea de ulei, impreuna formand o pasta abraziva ce uza rapid lantul. Pe seu praful nu se prinde! La temperatura normala seul este solid, prin fierbera seului, se putea face ungerea lantului.


Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi.
You`ll be under my wheels!

#36 boaska

boaska

    Incepator

  • Membru
  • Pip
  • 255 posts
  • Gender:Male

Posted 21 January 2009 - 06:31 PM

Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi.

hm si io care ma chinuiam sa vand vaselina eplf 1,2 si 3, pe baza de litiu, sapun, aluminiu, polimeri si antioxidanti,grafit, etc

#37 CS 99 BIG

CS 99 BIG

    Regele Jupiter al-4-lea !

  • Membru
  • Pip
  • 365 posts
  • Gender:Male
  • Location:Caransebes
  • Moto: Jupiter 4, GSX400S, Carpati Super
  • Numar: CS 99 BIG

Posted 21 January 2009 - 09:46 PM

Adevarat. Seul de oaie era spray-ul de lant al parintilor nostri. Chiar si literatura de specialitatea recomanda folsirea seului ca cea mai indicata metoda de ungere a lantului. Bag mana-n foc ca acel seu e mai bun decat multe din produsele de astazi.

Inca mai am oala de fonta de pe vremea lu tata, cu 2 degete de seu in ea dar mai contine si FULGI DE GRAFIT, nu stiu daca este mai bine sau mai rau dar asa folosea batrinul ! :yikes:

#38 Jorj

Jorj

    Cruise Missile

  • Super Membru
  • PipPip
  • 950 posts
  • Gender:Male
  • Location:Botosani & Roman
  • Moto: YZF600R
  • Numar: Vizibil
  • Club: Solo

Posted 22 January 2009 - 09:29 AM

hm si io care ma chinuiam sa vand vaselina eplf 1,2 si 3, pe baza de litiu, sapun, aluminiu, polimeri si antioxidanti,grafit, etc


Seul are prin definitie capacitati antioxidante iar grafitul era inoculat impreuna cu el inainte de aplicarea pe lant. Sincer ma lasa rece toate componentele care le enumeri acolo - am vazut si sprayuri de lant cu teflon sau toate magariile dar care daca dadeau de un pic de praf se transforma lantul in piatra de polizor.
In cazul meu, ungerea cu ulei de transmisie la fiecare 300 de km si spalatul lantului la 1000, au efect excelent.
Cer scuze initiatorului topicului ca vb. de ungerea lantului pe un topic de Nipra si promit ca nu mai intervin.
You`ll be under my wheels!

#39 Motojurnal

Motojurnal

    Bai... Care ai furat veverita!?

  • Super Membru
  • PipPip
  • 1,251 posts
  • Gender:Male
  • Location:Constanta
  • Numar: CT 98 ACS

Posted 22 January 2009 - 09:33 AM

Seul are prin definitie capacitati antioxidante iar grafitul era inoculat impreuna cu el inainte de aplicarea pe lant. Sincer ma lasa rece toate componentele care le enumeri acolo - am vazut si sprayuri de lant cu teflon sau toate magariile dar care daca dadeau de un pic de praf se transforma lantul in piatra de polizor.
In cazul meu, ungerea cu ulei de transmisie la fiecare 300 de km si spalatul lantului la 1000, au efect excelent.
Cer scuze initiatorului topicului ca vb. de ungerea lantului pe un topic de Nipra si promit ca nu mai intervin.


stai linistit.
orice off-topic cu cuprinstehnic este folositor, chiar si pt mine asa ca nu e nici o problema daca se mai scriu si alte "secrete"
:yikes:

plec. ma duc sa fierb pistoanele si sa desfac motorul.
poze diseara. :yikes:

MOTOJURNAL

 

Accepta ce nu poti schimba si schimba ce nu poti accepta.
 
gypsiesoldschoolbikes

Nipra pe drum
Nipra în lucru
Bombiţa 2012


#40 mishu_canishu

mishu_canishu

    Service MotoRegal

  • Super Membru
  • PipPip
  • 576 posts
  • Gender:Male
  • Location:Pitesti
  • Interests:Motociclete moderne ši retro; Auto retro; Arme albe; Orice fiare!!
  • Moto: BMW K 1200 R
  • Numar: Corp Diplomatic
  • Club: MotoRegal

Posted 22 January 2009 - 11:43 AM

Ce zici tu acolo este o metoda de calire a metalului care se foloseste de la inventarea uleiului de motor. Un procedeu mai putin pretentios era ca piesa ce trebuie calita sa fie inrosita la foc si racita prin scufundarea ei in ulei de motor. In acel moment atomii de carbon din ulei trec in compozitia metalului marind considerabil durabilitatea acestuia. La materiale la care aceasta calire brusca e riscanta (diferentele de temperatura bruste pot deasemenea sa genereze fisuri sau chiar craparea metalului), fiertul in ulei ore in sir pe aragaz e mai indicata, banuiesc.


Nu e vorba de calirea metalului, ci de o cementare, adica pe suprafata metalului adera atomii de carbon, schimband / imbunatatind anumite proprietati fizice: mareste duritatea, rezistenta la coroziune si uzura a stratului superficial cu mentinerea plasticitatii, tenacitatii miezului.

Si acum lectia de chimie :yikes:
Diviziunea in stare solida se bazeaza pe faptul ca atomii metalului isi pot schimba pozitia lor de echilibru, trecand intre nodurile retelei cristaline, iar de aici ei pot trece prin orice nod al retelei. In timpul tratamentului termochimic se deosebesc doua faze succesive : in prima faza are loc reactia dintre mediul inconjurator si suprafata piesei, iar in faza a doua, elementul absorbit de suprafata piesei difuzeaza spre interior.

Rezultatele procesului de tratament termochimic depind de viteza reactiilor de la suprafata piesei si de viteza cu care atomii elementelor care difuzeaza se deplaseaza din stratul superficial spre interiorul piese. S-a observat ca reactia cea mai activa a procesului are loc numai atunci cand elementul care difuzeaza sa degaja in stare atomica ( atom active ). Tratamentele termochimice se aplica in industrie, in cea mai mare masura aliajelor Fe-C si in special otelurilor.

In functie de elementul care difuzeaza tratamentele termochimice se numesc :cementarea, nitrurare, cianizare, etc.

Cementarea


Este tratamentul termochimic cu carbon aplicat otelurilor in general cu continut mic de carbon, la o temperatura imediat superioara punctului Ac3, intr-un mediu capabil sa cedeze carbon activ.

In vederea obtinerii unei piese cementate cu un miez tenace, cu 0,08-0,15%C. Pentru piese mai mari in cazurile in care se cere o duritate mai mare ptr. miez, continutul de C se mareste pana la 0,24%. Mediul care cedeaza elementul de difuziune, carbonul se numeste mediul carburant si poate fi in stare solida sau gazoasa.

Cementarea in mediu solid - se produce intr-un mediu carburant (de ex. in carbune de lemn ), in prezenta unor substante (carbonat de bariu, carbonat de sodiu etc. care activeaza procesul de carburare. Prin reactia carbune si oxigenul din aer, la temperaturi inalte se formeaza dioxidul de carbon (Co2), care reactioneaza cu carbunele, reducandu-se la oxid de carbon (CO). In contact cu suprafata metalului, oxidul de carbon se descompune in dioxid de carbon si in carbon atomic; formand cementita, sau se dizolva in austenita.

Mediile carburante solide sunt alcatuite din carbuni de lemn sub forma de granule, mai rar din carbuni de pamant (turba si cocs)sau carbune animal. Ptr. accelerarea cementarii in mediu solid, se folosesc si anumite sub. Cu rol de accelerator al procesului, numite carbonati ca :Na2CO3, BaCO3, care la incalzire se descompun usor . Astfel se adauga doua reactii:

BaCo3+C→BaO+2CO

2Co→C+CO2


Intrucat carbonatul se reface (BaO+CO2→BaCO3), se considera ca acceleratorii au rol catalitic.

Un mediu carburant se foloseste de mai multe ori, dar de fiecare data se adauga 15 – 20 % carbune proaspat ,iar uneori si 4-55 carbonat de sodiu sau bariu. Rezultatele operatiei de cementare depind de ; compozitia chimica a otelului de cementat, compozitia mediului carburant temperatura si durata de cementare. In cazul otelurilor cu continut mic de carbon, temperatura de cementare este de 900-920 ۫C.

Cementarea in mediu gazos – se realizeaza prin trecerea unui gaz, din care se poate degaja carbon in stare atomica, in spatiul in care se afla piesele ce urmeaza a fi cementate. Ca medii de cementare se folosesc gaze naturale si gaze preparate artificial ( gazul de iluminat, gazul de cocserie, gazele cracare etc. ), care contin Co, CH4, CO2, N2, H2, in prezenta unei cantitati insemnate de apa. Cel mai bun si mai ieftin este gazul metan. In acest caz, carburarea are loc cand metanul s-a disociat in carbon atomic si H2

CH4→2H2+C


Carbonul rezultat din descompunere trebuia sa difuzeze treptat in otel. Daca degajarea carbonului este prea intensa si depaseste viteza de difuziune a acestui hotel, pe suprafata piesei se depune carbon sub forma de negru de fum micsoreaza contactul dintre piesa si faza gazoasa. Ptr. evitarea acestui neajuns, in practica industriala se foloseste sistemul diluarii gazului metan care urmeaza sa fie disociat. Diluarea se face fie cu propriile sale produse de ardere, fie cu alte gaze mai purine bogate in carbon.

La cementarea cu gaze , temperatura este putin mai inalta decat la cea cu mediu solid, si anume de 900 – 950 ۫C. Durata de mentinere la aceasta temperatura ptr. difuziune nu este mica, dar luand in consideratie timpul cu mult mai scurt decat in cazul cementarii in mediu solid.

Structura stratului cementat. Dupa tratamentul de carburare si recoacere, in stratul cementat se pot deosebi trei zone :

-zona hipereutectoida, constituita din perlita si cementita in exces, cu un continut de 1,o -1,2 % C ;

-zona eutectoida, formata numai din perlita ; urmeaza zonei hipereutectoide ;

-zona hipoeutectoida, compusa din perlita si ferita, constitue ultima zona a stratului cementat.

Aceste zone nu trebuie sa prezinte delimitari precise ptr. a nu permite exfolierea stratului cementat. Este necesar ca zona hipoeutectoida sa fie cat mai mare, ptr. ca sa asigure o trecere treptata intre stratul cementat si miezul piesei.

Piesele cementate se supun tratamentului de calire dubla, cu scopul de a realiza duritatea stratului cementat ( 600 – 700 HB ). In acest scop, dupa cementare, piesele se incalzesc deasupra punctului A (la temperatura de 900 -920 ۫C ), dupa care se efectueaza prima calire in ulei si a doua in apa de la temperatura de 750 – 770 ۫C.

Nitrurarea


Este tratamentul termochimic cu azot aplicat otelurilor si fontelor cu o anumita compozitie de chimica, la o temperatura de inferioara punctului Ac1, intr-o atmosfera de amoniac sau in alt mediu capabil sa puna in libertate azot activ. Acest tratament se aplica ptr. obtinerea uni strat superficial bogat in azot, co scopul de a mari duritatea superficiala rezistenta la uzura, la oboseala si la coroziune. Nitrurarea este precedata, dar nu este urmata de un alt tratament termic.

Nitrurarea otelului (sau fontei )se poate efectua in mediu solid, lichid sau gazos ; in toate cazurile, insa nitrurarea se datoreste azotului activ in stare atomica. In industrie se foloseste frecvent nitrurarea in mediu gazos. Azotul atomic se obtine prin disocierea amoniacului (NH3) la temperaturi de peste 500 ۫C.

Procesul de nitrurare consta din urmatoarele faze : disocierea amoniacului, saturarea stratului superficial cu azot si difuziunea azotului in miez

2NH3→3H2+2N.


Azotul care se degaja rectioneaza cu fierul, formand nitruri. Racirea de le temperatura de nitrurare se efectueaza in cuptor, asfel incit in hotel nu se produc tensiuni interne.

Stratul nitrurat al otelurilor este foarte subtire , de numai cateva zecimi de mm . Duritatea stratului nitrurat ajunge la valoarea cea mai mare ce se poate obtine printr-un tratament termic sau termochimic. Structura straturilor nitrurate este foarte diferita si depinde de conditiile de nitrurare (temperatura si timp ) si in special de compozitia chimica a otelului.

Cianizarea


Este tratamentul termochimic cu carbon si azot aplicat otelurilor prin incalzire deasupra punctului Ac3, intr-un mediu lichid capabil sa cedeze azot activ. Prin cianizare, la suprafata pieselor se obtine o duritate si o rezistenta la uzura mari, mentinandu-se tenacitatea miezului. Se poate aplica diferitelor oteluri, insa cele mai bune rezultate se obtin la cianizarea otelurilor crom si crom nichel.

Cianizarea are loc dupa reactiile :

4NaCN+2O→4NaCN

4NaCNO→Na2CO3+CO+2N+2NaCN

Oxidul de carbon rezultat carbureaza superficial piesele de hotel, prin difuziunea carbonului atomic in austenita, conform reactiei

2CO→CO2+C

Azotul in stare atomica difuzeaza si el stratul superficial, formand nitruri, care contribuie la marirea duritatii stratului superficial. Cianizarea se executa la temperaturi de 850 -1000 ۫C, in cazul otelurilor de constructe si la 550 – 575 ۫C, in cazul sculelor executate din hotel rapid. Adancimea stratului cianizat creste o data cu cresterea temperaturii si a duratei tratamentului.

Carbonitrurarea


Este tratamentul termochimic cu carbon si azot aplicat otelurilor prin incalzirea deasupra sau eventual sub punctul Ac1, intr-un mediu gazos capabil sa cedeze carbon si azot activ. Mediul gazos folosit este compus din 70 – 75 % gaz metan (sau alte gaze de carburare) si 25 -30 5 amoniac. Gazul metan se introduce in cuptor direct din conducta retelei de gaze, iar amoniacul, din butelia de amoniac.

Carbonitrurarea se poate executa la temperaturi joase (500 – 600 ۫ C) sau la temperaturi inalte (840 – 860 ۫ C). Carbonitrurarea la temperaturi joase se aplica otelurilor rapide, in vederea mariri durabilitatii sculelor. Otelul rapid se supune carbonitrurarii timp de 0,5 – 3 h, la temperaturi de 510 – 560 ۫ C. Adancimea stratului obtinut este de 0,02mm, iar duritatea foarte ridicata. Carbonitrurarea la temperaturi inalte se aplica diferitelor organe de masini, ca: arbori, roti dintate, tacheti etc.

Prin acest procedeu se realizeaza duritate mare si rezistenta buna la uzura si la coroziune a stratului superficial.

Aluminizarea



Este tratamentul termochimic cu aluminiu, aplicat materialelor metalice feroase, intru-un mediu capabil sa cedeze aluminiu activ. Astfel creste rezistenta la temperaturi inalte a otelului, deoarece prin incalzire se formeaza o pelicula de oxizi care impiedica oxidarea in adancime. Miezul pieselor din hotel carbon obisnuit (cutii ptr. cementare, creuzete ptr. cianurare,gratare de cazana etc.). Suprafata acestora se satureaza cu aluminiu pana la 10 -15 % pe o adancime de 0,4 – 0,5mm.

Aluminizare se poate efectua in mediu solid (in pulberi) sau lichid (in bai de aluminiu topit). Cel mai frecvent insa este folosit un amestec din pulberi, compus din :43%Al, 49%, Al2O3 si 2%NH4C

Cred ca e sufient pt astazi, cursul a luat sfarsit! :yikes:




0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

DMCA.com Protection Status