Sari la conținut

Releu Regulator Home Made


Postări Recomandate

Cautand pe net am dat de un site turcesc unde se descrie constructia unui releu regulator pentru alternator trifazat de motocicleta. Stiind ca releul regulator este una din piesele care se defecteaza destul de frecvent si este si destul de scumpa, banuiesc ca subiectul este destul de interesant, mai ales pentru cei care se pricep si la electronica.

 

http://www.motosiklet.net/forum/teknik-bil...er-yapalim.html

 

Bafta la construit!

 

post-20018-1204807442_thumb.jpgpost-20018-1204807484_thumb.jpgpost-20018-1204807506_thumb.jpgpost-20018-1204807689_thumb.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 350
  • Created
  • Ultimul Răspuns

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Posted Images

:cheers: ...un comparator cu etaj diferential(2 darligtoane rapide...) alimentat de la o sursa de curent (317 in configuratie de sursa de curent...

...o punte trifazica completa , ce are aramura de (+) suntata cu trei tiristoare rapide..

Nu-mi venea sa cred , desi am mai auzit despre super tehnica japoneza care "reguleaza" scurtcircuitand la masa ce-i in plus, dar se pare ca asa arata progresul! :wave:

Zic tiristoare si nu triace care ar putea lucra in cadranul 1 si 4 , pentru ca triacele sant puturoase si nu percuteaza pe sarcina inductiva(si au si caderea de tensiune in saturatie mai mare decat la tiristoare...)Plus ca chestia asta trebuie sa "reguleze la turatii mari...

Probabil amorsarea se produce pe varfuri de riplu rezidual de la redresare...

Cred ca e plauzibila!

..cine se baga trebuie sa o faca 'țapănă ' ca altfel se dehama de la vibratii....

Si in continuare , problema "ca ce se intampla daca se arde purcelul?" ramane...

Hai , sa zicem , puntea , se duce doar pe ceva scurt serios, dar atunci ramai fara lumini si iti dai seama si te opresti, dara cand se strapunge un tiristor sau toate trei ?... ai din nou nevoie de ceva 'original' din japonia(adica stator) :cheers:

..eu as infige undeva si trei sigurante...cred ca s-ar gasi si automate , calibrate si de dimensiuni mici (pe la UPS-uri am vazut parca) care sa salveze infasurarile statorului in caz 'di civa'...

...succese nebanuite :D

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

:cheers: ...un comparator cu etaj diferential(2 darligtoane rapide...) alimentat de la o sursa de curent (317 in configuratie de sursa de curent...

...o punte trifazica completa , ce are aramura de (+) suntata cu trei tiristoare rapide..

Nu-mi venea sa cred , desi am mai auzit despre super tehnica japoneza care "reguleaza" scurtcircuitand la masa ce-i in plus, dar se pare ca asa arata progresul! :wave:

Zic tiristoare si nu triace care ar putea lucra in cadranul 1 si 4 , pentru ca triacele sant puturoase si nu percuteaza pe sarcina inductiva(si au si caderea de tensiune in saturatie mai mare decat la tiristoare...)Plus ca chestia asta trebuie sa "reguleze la turatii mari...

Probabil amorsarea se produce pe varfuri de riplu rezidual de la redresare...

Cred ca e plauzibila!

..cine se baga trebuie sa o faca 'țapănă ' ca altfel se dehama de la vibratii....

Si in continuare , problema "ca ce se intampla daca se arde purcelul?" ramane...

Hai , sa zicem , puntea , se duce doar pe ceva scurt serios, dar atunci ramai fara lumini si iti dai seama si te opresti, dara cand se strapunge un tiristor sau toate trei ?... ai din nou nevoie de ceva 'original' din japonia(adica stator) :cheers:

..eu as infige undeva si trei sigurante...cred ca s-ar gasi si automate , calibrate si de dimensiuni mici (pe la UPS-uri am vazut parca) care sa salveze infasurarile statorului in caz 'di civa'...

...succese nebanuite :D

totusi, de crezi tu ca se buseste statorul asa de repede?

tiristorul, practic, ce face cand bubuie?

se pune in scurt, asta face cam de obicei, daca apuci sa-l intrerupi, inseamna, de fapt, sa-l pulverizezi, adica sa bagi in el un curent enorm, ori, aici, chiar nu este cazul.........buuuuun, mai departe........gandeste-te la faptul ca daca ai un scurt pe unul din tiristoare este acelasi lucru cum ai avea un scurt pe una din diodele din punte, ca doar vin pusi in paralel cu acestea.........ori, de cate ori nu ai intalnit pe la dacii diode in scurt in punte?.....io am vazut o groaza........si care au mers asa ore bune..........se incinge excesiv alternatorul dar nu se ard chiar asa repede infasurarile............gandeste-le la faptul ca intrefierul este mare la aceste generatoare........si, in plus, ok, daca mi se scurtcircuiteaza una sau mai multe diode sau unul sau mai multe tiristoare, tot imi dau seama imediat caci se observa in intensitatea luminilor, in plus, trebuie sa fie prevazut si un bec de incarcare undeva pe care trebuie sa-l vezi destul de repede.....si, iti garantez ca daca opresti in cateva secunde sau cateva minute, nu arzi intr-un timp atat de scurt infasurarile statorice............pe de alta parte, releele regulatoare cu semiconductoare care se pun in scurt pe infasurari sunt utilizate de foarte mult timp....practic, aici este aria de functionare a comutatiei..........si, daca e sa o luam asa, la sursele de alimentare in comutatie, bobinele primare sunt puse pe durata t on direct la tensiunea de alimentare, adica 300V cc chiar daca au doar cateva zeci de spire cu sarma de 0,8 - 1 mm..dar aici e vorba de inductie, de comutatie, de elemente tranzitorii, ok, in concluzie, schema mi se pare mai mult decat ok, mai era un pdf tot pe site-ul asta dar care avea desenata aiurea puntea redresoare, adica diodele veneau in punctul comun amandoua cu anodurile......la prima analiza, si schema aia parea ca functioneaza......sincer, nu am experimentat-o, pe asta cred ca o voi testa.............in concluzie, io nu mi-as pune probleme ca mi-ar putea arde statorul.....

......am mai observat ceva, nu amorsarea ci stingerea e problema la tiristoare, amorsarea se face dandu-le o tensiune continua cu plus pe poarta si minus pe katod, mai mare sau cel putin egala cu tensiunea de prag, dupa care, aceasta tensiune poate disparea, ca tiristorul ramane in conductie, insa, ca sa-l stingi, trebuie sa faci zero tensiunea intre anod si katod sau sa-i inversezi polaritatea, in al doilea caz asigurandu-i o stingere rapida.......tocmai de aceea se folosesc tiristoare si nu triace, pentru ca ai dreptate, cumva, stingerea lor chiar se face pe acele semialternante negative.........

.......pentru cei ce nu inteleg ce vorbim noi aici, poate ca, la fel cum exista VoIP for Dummies, la fel poate exista si Electronics for Dummies :D .....nu sariti ca e o gluma, numai ca nu inteleg de ce va bagati daca habar nu aveti.......

"Discleimar": sa nu cumva sa crezi ca incerc sa-ti pun la indoiala cunostintele de electronica pentru ca nu intentionez sa fac asta.........

Editat de bogdanawo
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

...relax...doar mi-am dat cu parerea :D

 

 

...oarecum surprins fiind de frecventza cu care apar aici pe forul topicuri cu relee de incarcare arse...

 

PS

..spre deosebire de diode care fonctioneaza in scurt doar in regim de avarie pe instalatie , tiristoarele o fac permanent , si de aceea sant mai predispuse la a se strapunge...

Am zis , pare functionala si ok , dar tot nu ofera nici o protectie statorului in cazul unui regim de avarie...si in consecintza am serioase retineri legate de tehnologia jafoneza destinata 'publicului consumator'.....

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

...relax...doar mi-am dat cu parerea :P

...oarecum surprins fiind de frecventza cu care apar aici pe forul topicuri cu relee de incarcare arse...

 

PS

..spre deosebire de diode care fonctioneaza in scurt doar in regim de avarie pe instalatie , tiristoarele o fac permanent , si de aceea sant mai predispuse la a se strapunge...

Am zis , pare functionala si ok , dar tot nu ofera nici o protectie statorului in cazul unui regim de avarie...si in consecintza am serioase retineri legate de tehnologia jafoneza destinata 'publicului consumator'.....

depinde de diode, iar termenul de scurt nu e chiar de scurt, ci de conductie sau comutatie, diodele de comutatie care au acest asa-zis regim de scurt, au, in momentul in care conduc, la bornele lor, o tensiune de pana la 0,4- 0,5 V, astea sunt cele schotky, folosite strict in comutatie, o dioda normala, redresoare, poate din seria 1n400x are cam 0,6-0,8V cadere pe ea in timp ce un tiristor ajunge pe la 1,2 V, nu e vorba de regim de scurt, pentru ca nu exista asa ceva, ala este caz de avarie, regimul e de comutatie, in cazul unui scurt, curentul creste exponential si infinit, singura limitare a lui fiind doar dimensiunea conductorilor de cupru sau dimensiunile jonctiunilor, in cazul trecerii din blocare in conductie, la tiristoare, aceasta trecere se face printr-un regim numit avalansa, cu cat aceasta trecere preactic, de la o rezistenta a jonctiunii ce poate fi aproximata ca fiind infinita ( zeci de megaohmi) la o rezistenta aproape de zero (mili ohmi), cu atat tiristorul este mai rapid, puterea disipata pe el fiind mult mai mica, prin urmare, temperatura de lucru fiind mai mica, asadar, fiabilitatea mai mare, schmele japoneze nu sunt numai japoneze, nu ei fiind inventatorii acestui regim.......serios, inca o data, repet, aici este vorba de lucru in comutatie, asta este principiul, trecerea prin zona activa facandu-se foarte repede, la fel de bine, in loc de tiristoare se poate olosi orice dispozitiv electronic de comutatie care poate fi comandat din exterior: tranzistoare atat MOSFET cat si bipolare, si triace merg, dar e complicata rau stingerea lor, VMOS-uri, IGBT-uri si parca mai erau cateva, dar nu mi le mai aduc aminte acum........in cazul de fata, tiristoarele sunt optime......la incarcarea la rusestile in doi timpi, schema de regulator era aproape identica, numai ca se folosea un generator monofazic si, implicit, un singur tiristor.......ideea e urmatoarea, daca stii sa calculezi bine curentii maximi care apar pe acolo, in momentul in care tiristoarele conduc, iti garantez ca schema nu are moarte..........cauza din care se defecteaza frecvent aceste regulatoare este numai ventilatia proasta.....majoritatea sunt amplasate pe sub sa, intr-un spatiu inchis, prost ventilat..........daca temperatura ansamblului creste, temperatura semiconductorului creste, rezistenta semiconductorului creste, puterea disipata creste si, crescand puterea disipata creste si mai mult temperatura jonctiunii si buf......uite asa se face praf.......am un prieten care are o aprilia f650 si care e manager de hotel, habar nu are de electronica, insa, el este destul de inteligent, (normal, nu mai mult decat mine :lol: ) si el, a observat ca panarama aia de regulator se incinge si a luat un ventilator de procesor de calculator si a pus pe ea......cred ca are motocicleta de mai bine de trei ani si chiar nu are nici o problema cu ea ( nici o, am scris bine, nu suport mizeria aia de gramatica modernista "nicio" :D ) asa ca, el a rezolvat problema fara sa isi faca singur regulatorul..........interesant este ca a rezolvat-o inainte sa ma cunoasca pe mine, geniul :D , nu-i asa, yamaha_dt? :D

 

--- Mesaj completat în 08 Mar 2008 16:51 -------------
stii ce nu-mi place in schema aia?

proasta alegere a tiristoarelor, daca te duci sa te uiti pe foaia de catalog a tiristoarelor recomandate de turcalet, vei vedea ca sunt tiristoare puturoase de linie de retea electrica, adica de 50-60 Hz.........ori la generatorul ala trifazic io as zice ca frecventa e mult mai mare, sper sa nu ma insel la calcule, dar, mie mi-ar da undeva pe la 1,2 KHz frecventa acolo.....si puturosul ala de IXYS CS45 nu merge deloc bine la frecventa aia.............chiar daca are 75A curent maxim de puls repetitiv prin el dat in catalog........si unde mai pui ca sunt si 50 ron bucata...........io as merge pe ceva mult mai ieftin, la numai vreo 20-25 A dar cu timpi de comutatie de cateva microsecunde..........sigur ar fi mult mai indicati decat porcariile alea scumpe, de exemplu, 2N6509 care stie sa comute t on=2us si t off=15us, la un curent de 25A si la tensiune inversa de maxim 800Vsi costa 6,4 ron la vitacom......io pe asta il iau sa experimentez

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 4 weeks later...

:ok: ...un comparator cu etaj diferential(2 darligtoane rapide...) alimentat de la o sursa de curent (317 in configuratie de sursa de curent...

...o punte trifazica completa , ce are aramura de (+) suntata cu trei tiristoare rapide..

Nu-mi venea sa cred , desi am mai auzit despre super tehnica japoneza care "reguleaza" scurtcircuitand la masa ce-i in plus, dar se pare ca asa arata progresul! :crack:

Zic tiristoare si nu triace care ar putea lucra in cadranul 1 si 4 , pentru ca triacele sant puturoase si nu percuteaza pe sarcina inductiva(si au si caderea de tensiune in saturatie mai mare decat la tiristoare...)Plus ca chestia asta trebuie sa "reguleze la turatii mari...

Probabil amorsarea se produce pe varfuri de riplu rezidual de la redresare...

Cred ca e plauzibila!

..cine se baga trebuie sa o faca 'țapănă ' ca altfel se dehama de la vibratii....

Si in continuare , problema "ca ce se intampla daca se arde purcelul?" ramane...

Hai , sa zicem , puntea , se duce doar pe ceva scurt serios, dar atunci ramai fara lumini si iti dai seama si te opresti, dara cand se strapunge un tiristor sau toate trei ?... ai din nou nevoie de ceva 'original' din japonia(adica stator) :huh:

..eu as infige undeva si trei sigurante...cred ca s-ar gasi si automate , calibrate si de dimensiuni mici (pe la UPS-uri am vazut parca) care sa salveze infasurarile statorului in caz 'di civa'...

...succese nebanuite :D

si inca ceva.........daca statorul se arde, eu nu vad o problema din asta decat necesitatea de a desface motorul si a-l scoate.......pentru ca stiu eu doi batranei pe la poligonul ilioara care bobineaza in draci si de 10 ori mai bine decat originalul (ma refer la impregnare)....eu l-am dus pe al meu de la cx la ei azi.....

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Problema mare nu e atunci cand tiristoarele se strapung punand alterntorul in scurt, pt ca acesta rezista in cele mai multe cazuri suficient de mult ca sa-ti dai seama ca ai o problema cu alternatorul ( asta e cazul tipic de defectare al releelor originale, cateodata iau si foc ). Mai nasol e atunci cand ele se defecteaza int-un fel in care nu se mai pot deschide, sau se defecteaza circuitul care comanda deschiderea, in cazul asta sunt sanse mari de a praji restul electronicii de pe moto( un cdi costa o gramada) Un alternator de japo la turatii mari , in gol scoate 70-80V ca intre 2 faze si sunt sanse mari sa prajeasca multe chestii incepand cu becurile si terminand cu cdi-ul

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Aici e si schema aia cu pdf cu diodele de minus puse invers.

Este practic aceeasi schema, cu deosebirea ca cea de la turci are un integrat acolo care cred ca asigura o alimentare stabila a comparatorului.

Eu am implementat schema asta din pdf in varianta monofazica, pentru o motoreta de gilera cacao 125 (genul aprilia rs) pe care am avut-o. A mers foarte bine, vreun an cat am folosit motocicleta dupa ce i-am pus releul asta facut de mine.

Intr-adevar, singurul risc serios pe care il vad si eu aici este supratensiunea, nu scurt-circuitul. Ar fi bine daca s-ar putea ocupa cineva de analiza schemei din punctul asta de vedere si sa o mai completam cu ceva piese de back-up, care sa asigure protectia electronicii de pe motocicleta. Hai ca niste filamente de bec nu costa o avere, dar un cdi prajit cam da (eu la aprilia am mers pe presupunerea optimista ca cdi-ul are protectie interna la supratensiune :ok: ).

 

Un punct de risc identificat de mine este firul care vine de la contact - semnalul de "monitor" - care aduce curent in etajul diferential numai cand e trecuta cheia pe "on", pentru a nu se descarca bateria prin diferential, daca ar fi legat permanent pe plus. E... riscul e urmatorul - daca turezi la 10.000 de ture, apoi vrei sa faci "petarde" din toba si in loc sa folosesti butonul "stop" - folosesti cheia de la contact - ei bine atunci etajul diferential nu mai primeste curent - nu mai poate amorsa tiristorii - deci pe regimul de revenire din turatie al motorului releul nu mai face limitare, ci redreseaza direct cei 70-80 de volti dati de alternator si-i pune in sistem. Deci - buba - deci - probabil un argument pentru a opri motorul de la butonul de stop in loc de la cheie (asta in alta ordine de idei).

 

In rest, s-ar mai putea face etajul de comanda in regim de "sistem tolerant la defecte", imi amintesc de un curs din facultate, unde ideea era de triplat modului respectiv, apoi folosit un circuit "voter" - care scotea la iesire semnalul dat de cel putin doua intrari identice si aprindea alarma cand a treia intrare spunea altceva decat iesirea. Dar cred ca e prea s.f. treaba asta :huh: , e greu de zis daca se castiga fiabilitate sau nu, acolo ipoteza era ca mai ieftin sa folosesti un voterul cu fiabilitate mare si 3 module identice de fiabilitate slaba decat un singur modul de fiabilitate mare.

 

Aspectul doi sunt detaliile de implementare - carcasa-radiator - trasul firelor, montatul placutzei cu piesele de comanda. Eu la gilera am eviscerat complet releul vechi, apoi am pus pe peretii interiori ai cutiei de aluminiu piesele. Am avut doua diode duble scoase dintr-o sursa ATX de calculator si doi tiristori de-aia cilindrici, cu surub. A fost loc pentru toate. Acum vreau insa sa-mi fac alt releu, sa-l am dupa mine ca back-up, am de gand sa plec la drumuri lungi, insa n-am idee de la ce carcasa sa plec...

Regulator_moto.pdf

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 2 weeks later...

Problema mare nu e atunci cand tiristoarele se strapung punand alterntorul in scurt, pt ca acesta rezista in cele mai multe cazuri suficient de mult ca sa-ti dai seama ca ai o problema cu alternatorul ( asta e cazul tipic de defectare al releelor originale, cateodata iau si foc ). Mai nasol e atunci cand ele se defecteaza int-un fel in care nu se mai pot deschide, sau se defecteaza circuitul care comanda deschiderea, in cazul asta sunt sanse mari de a praji restul electronicii de pe moto( un cdi costa o gramada) Un alternator de japo la turatii mari , in gol scoate 70-80V ca intre 2 faze si sunt sanse mari sa prajeasca multe chestii incepand cu becurile si terminand cu cdi-ul

cel putin in schema mosului, nu vad cum ar fi posibila defectarea......in acel pdf......daca calculezi bine curentii de poarta ai tiristoarelor si, plecand de la ei dimensonezi bine etajul de comanda (bipolarele si rezistentele), nu vad cum ar fi posibil sa se defecteze aceasta parte de comanda fara ca tiristorul sa se puna in scurt pe toate cele 3 terminale......ori, daca s-a pus in scurt........ajungi la ce ai zis si tu........pe de alta parte, tiristoarele cam in scurt se pun cand se busesc......nu-mi aduc aminte sa fi vazut vreunul intrerupt decat, daca, poate pui un curent atat de mare pe el incat sa se pulverizeze jonctiunile......tine cont de faptul ca nu exista nici un condensator in schema in format pdf......

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 year later...

Eu am facut rost de tiristori si tranzistori...mai trebuie doar rezistente de putere pt ca ce am gasit pana acum sunt de 0.25W si nu cred ca rezista...saptamana asta sper sa fie gata....si doamne ajuta sa fie si functional..intre timp ma gandesc si la o modalitate de protectie la suprasarcina a iesirii releului sa nu busesc ceva in caz ca pica releul

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator mariion
Eu am facut rost de tiristori si tranzistori...mai trebuie doar rezistente de putere pt ca ce am gasit pana acum sunt de 0.25W si nu cred ca rezista...saptamana asta sper sa fie gata....si doamne ajuta sa fie si functional..intre timp ma gandesc si la o modalitate de protectie la suprasarcina a iesirii releului sa nu busesc ceva in caz ca pica releul

Pune-i siguranțe termice pe toate cele 3 faze, dar, să ai grijă să le calculezi temeinic, astfel încât să nu se ardă decât în cazul în care se pun tiristorii în scurt Âşi nu în regimul normal de funcționare.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Mai intai trebuie precizat clar faptul ca schema se refera la un releu regulator pt magnetou trifazic (alternator trifazic cu rotor magnetic). Ideea de a scurtcircuita la masa surplusul de curent dat de magnetou este primitiva si deloc progresista. Un asemenea regulator are intr-adevar nevoie de racire puternica.

Exista cu siguranta si alta solutie de a regula tensiunea unui magnetou, fara a fi nevoie de disiparea energiei.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ok..stiu ca e invechita treaba cu scurtcircuitarea surplusului la masa..... dar ...care ar fi alta varianta??? Eu personal nu am gasit. Daca stie cineva il rog mult sa posteze o schema ceva sau o idee macar.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Mai intai trebuie precizat clar faptul ca schema se refera la un releu regulator pt magnetou trifazic (alternator trifazic cu rotor magnetic). Ideea de a scurtcircuita la masa surplusul de curent dat de magnetou este primitiva si deloc progresista. Un asemenea regulator are intr-adevar nevoie de racire puternica.

Exista cu siguranta si alta solutie de a regula tensiunea unui magnetou, fara a fi nevoie de disiparea energiei.

si cum faci altfel? pui un 7812 custom made, astfel incat sa tina un curent de vreo 20-30 A, iar in pinul lui de masa inseriezi 4 diode redresoare, sa ridici tensiunea stabilizata la 14,4V?!?

pai, de la vreo 70V cat scoate alternatorul la turatie mare, pana la 14V nu sunt decat 56V, inmultit cu 20A, nu inseamna decat ca ar trebui sa disipe vreo 1200W.....misto, il poti pune in cutia din spate, o va ocupa sigur pe toata :)

daca nu el, in sine, atunci radiatorul si ventilatorul care sa disipe caldura :eek:

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Singura alternativa la tehnologia asta cu tiristoare care pun surplus la masa este realizarea unei surse in comutatie - cum sunt sursele din calculatoare. Acolo, tensiunea se redreseaza trifazat, cu punte de 6 diode, dupa care vii cu un etaj de transformare, in care in primar bagi tensiune cu frecventza constanta (mare, la 10-20kHz) si factor de umplere variabil, controlat de un microcontroler eventual, care iti citeste tensiunea continua culeasa de la iesire si redresata din nou, evident (si face reglaj in bucla inchisa). Deci star-trek.

Eu am scris ca am realizat varianta cu tiristori din schema cu pdf-ul meu, desi e identica cu aia turceasca, principial vorbind - si a mers bine.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Exact! Uite unul care stie.

Intr-adevar, trebuie folosita tehnica convertoarelor in comutatie, care nici nu e de ieri-alataieri si se cunosc numeroase variante de aplicare. Cred ca cea mai simpla varianta posibila ar necesita, pe langa puntea redresoare trifazica, un inductor, un MOSFET, un microcontroler si alte cateva piese ieftine.

 

Disipare de 1200W? Pai asta inseamna un consum suplimentar de benzina considerabil.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Disipare de 1200W? Pai asta inseamna un consum suplimentar de benzina considerabil.

Consum suplimentar ca consum suplimentar, da' unde disipi tu aia 1200 de W?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In afara de regulatorul in comutatie care e prea complicat mai exista o varianta pe care suzuki o folosea acu 30 de ani si functiona perfect.

La Gs550 puntea era separata de regulator ( o chestie desteapta) , 2 faze intrau direct in punte iar a treia trecea mai intai prin comutatorul de far . Regulatorul era conectat la una din cele 2 faze care intrau direct in punte si nu avea decat un tiristor. Ideea era urmatoarea: cand mergeai cu farul stins ( pe vremea aia nu era obligatoriu sa mergi cu faru aprins) erau doar 2 faze folosite iar in caz de tensiune prea mare una din ele era scurtcircuitata din cand in cand la masa. Alternatorul era astfel calculat ca regulatorul sa lucreze destul de rar si numai la turatii mari. In momentul in care aprindeai farul era conectata si cea de a 3-a faza la puntea redresoare. Sistemul asta inca functioneaza pe fostul meu gs550 din 78.

Acum alternatoarele au o rezerva de putere mai mare , de ex la vfr daca folosesc doar 2 faze cu consumatorii standard am deja tensiune prea mare( asta pt ca nu am regulator). Am schimbat becul de far cu unul mai mare si s-a echilibrat situatia am o tensiune de incarcare in parametri normali si merg asa de 25kkm. Daca as fi avut regulatorul clasic ala ar fi disipat o gramada de caldura degeaba , caldura care pana la urma se traduce in consum suplimentar de benzina.

Un regulator inteligent ar fi unul care in loc sa scurtcircuiteze semialternantele ar decupla 1 sau 2 faze de la intrarea in punte in functie de tensiunea pe baterie. Decuplarea s-ar putea face cu triace.

Regulatoare aftermarket care nu scurtcircuiteaza fazele exista in comert, parca niste greci se laudau cu asa ceva dar nu stiu sigur ce solutie au aplicat.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator mariion
Singura alternativa la tehnologia asta cu tiristoare care pun surplus la masa este realizarea unei surse in comutatie - cum sunt sursele din calculatoare. Acolo, tensiunea se redreseaza trifazat, cu punte de 6 diode, dupa care vii cu un etaj de transformare, in care in primar bagi tensiune cu frecventza constanta (mare, la 10-20kHz) si factor de umplere variabil, controlat de un microcontroler eventual, care iti citeste tensiunea continua culeasa de la iesire si redresata din nou, evident (si face reglaj in bucla inchisa). Deci star-trek.

Eu am scris ca am realizat varianta cu tiristori din schema cu pdf-ul meu, desi e identica cu aia turceasca, principial vorbind - si a mers bine.

 

 

Mai intai trebuie precizat clar faptul ca schema se refera la un releu regulator pt magnetou trifazic (alternator trifazic cu rotor magnetic). Ideea de a scurtcircuita la masa surplusul de curent dat de magnetou este primitiva si deloc progresista. Un asemenea regulator are intr-adevar nevoie de racire puternica.

Exista cu siguranta si alta solutie de a regula tensiunea unui magnetou, fara a fi nevoie de disiparea energiei.

 

Măi băieți cucuieți!

Tiristorul este un element de circuit care funcționează STRICT în comutație!

Releul regulator cu tiristoare al motocicletei funcționează STRICT în comutație! Adică face mereu trecerea din starea de blocat în starea de conducție, nu poate lucra altfel. Nu exista regim activ normal la tiristoare!

 

Pentru moshulik: într-o sursă banală în comutație, doar să fii nebun Âşi să ai bani de aruncat să foloseÂşti microcontrolere. Îțî garantez ca ar costa poate triplu față de un releu obiÂşnuit. Nu controler-ul ar trebui sa citească tensiunea de la ieÂşire, ci ar fi suficient un banal comparator. Nu ai de ce să foloseÂşti transformator chopper pentru ca nu te interesează absolut deloc să ai separare galvanică!

 

 

Pentru ViorelX: mai bine ai citi temeinic înainte să atingi tastatura. Orice element dintr-un circuit electric sau electronic disipă o anumită cantitate de energie electrică transformată în căldură. AÂşa e fizica, peste tot există pierderi!

Editat de mariion
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

"Pentru ViorelX: mai bine ai citi temeinic înainte să atingi tastatura. Orice element dintr-un circuit electric sau electronic disipă o anumită cantitate de energie electrică transformată în căldură. AÂşa e fizica, peste tot există pierderi!"

 

Serios? Saracu' de mine, nu stiam.

Bineinteles ca sunt pierderi peste tot, dar una e sa fie pierderi de zeci de W in schema primitiva turceasca (cineva de mai sus a sugerat ca ar putea fi de 1200W!) si alta e sa fie pierderi de zecimi de W sau cativa W, intr-un convertor in comutatie bine proiectat.

Da, ai dreptate si schema turceasca tot in comutatie merge, dar nu dupa principiul aplicat in sursele de comutatie moderne, in care energia se distribuie periodic intre inductoare si capacitoare, cu pierderi minime.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

"Pentru ViorelX: mai bine ai citi temeinic înainte să atingi tastatura. Orice element dintr-un circuit electric sau electronic disipă o anumită cantitate de energie electrică transformată în căldură. AÂşa e fizica, peste tot există pierderi!"

 

Serios? Saracu' de mine, nu stiam.

Bineinteles ca sunt pierderi peste tot, dar una e sa fie pierderi de zeci de W in schema primitiva turceasca (cineva de mai sus a sugerat ca ar putea fi de 1200W!) si alta e sa fie pierderi de zecimi de W sau cativa W, intr-un convertor in comutatie bine proiectat.

Da, ai dreptate si schema turceasca tot in comutatie merge, dar nu dupa principiul aplicat in sursele de comutatie moderne, in care energia se distribuie periodic intre inductoare si capacitoare, cu pierderi minime.

In puii mei, cum dracu sa disipi 1200W? Apai ce curent tre' sa fie prin tiristoarele alea de sa disipi 1200W? Da' tu ai idee cam cit de mari tre' sa fie niste radiatoare pentru asa o putere? Iti zic io, n-ar incapea sub saua motorului. Nu mai spun ca ti s-ar supraincalzi c.oaiele, si nu face bine.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Restituie formatare

  Doar 75 emoji sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

 Share

  • Navigare recentă   0 membri

    Nici un utilizator înregistrat nu vede această pagină.


MOTOCICLISM.ro
Grup Facebook: +36000 membri
Înscrie-te în grup
Discutii despre motociclism pe Facebook
 
BIKESHOP.ro
Grup Facebook: +18000 membri
Înscrie-te în grup
Anunturi de vanzare - cumparare pe Facebook.


×
×
  • Creează nouă...